Sistemul de Justiţie, pe butoiul cu pulbere. Curţile de Apel din mai multe oraşe şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti îşi suspendă activitatea

Curţile de Apel din Bucureşti, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Craiova şi Timişoara au decis prin vot să îşi suspende activitatea începând de miercuri, 27 august, până când guvernul Bolojan va retrage proiectul de lege privind creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor.

În hotărârea prin care a declanşat protestul, Adunarea Generală a judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti avertizează asupra „riscului iminent de distrugere a statului de drept” şi „solicită ferm retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor”.

Judecătorilor li s-au alăturat în protest şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Aceştia au anunţat şi ei că îşi suspendă activitatea „pe durată nedeterminată”, până când proiectul de lege cu pricina va fi retras.

Pe durata protestului, se suspendă judecarea cauzelor, cu excepţia celor ce privesc drepturi şi libertăţi fundamentale (în urmărire penală), măsuri preventive privative de libertate, declararea ca indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere) şi suspendarea executării actelor administrative.

Judecătorii îşi vor continua atribuţiile administrative, motivările, procedurile de regularizare, studiul individual şi formarea profesională.

Şi alte curţi de Apel sunt aşteptate să adopte măsuri similare. C.A. Iaşi a votat deja în aceeaşi zi.

Iată mai jos câteva Curţi de Apel cu voturi „pentru” suspendarea activităţii, potrivit informaţiilor deţinute de publicaţia Lumea Justiţiei:

- CAB: 228/241 prezenţi; 224 „pentru”, 1 „împotrivă”, 3 abţineri.
- CA Târgu Mureş: 33/34 prezenţi; 28 „pentru”, 5 „împotrivă”.
- CA Oradea: 36/37 prezenţi; unanimitate pentru suspendare.
- CA Galaţi: 32/41 prezenţi (20 fizic, 12 online); unanimitate pentru amânarea soluţionării cauzelor.
- CA Cluj: 49/62 prezenţi; 42 „pentru”, 7 „împotrivă”.
- CA Craiova: 75/90 prezenţi; unanimitate pentru suspendare.
- CA Timişoara: 52/59 prezenţi; unanimitate pentru suspendare.

Redăm în continuare hotărârea prin care Curtea de Apel Bucureşti a declanşat protestul, cu precizarea că hotărârile celorlalte curţi au considerente identice:

Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, convocată de preşedintele instanţei pentru astăzi, 26 august 2025, orele 11:00, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. r) şi art. 14 alin. (1) din Hotărârea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi în acord cu dispoziţiile art. 55 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară;

În urma apelului, s-a constatat că, din totalul de 241 judecători, au fost prezenţi un număr de 228 judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (3) din Hotărârea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii. Din cele 228 voturi valabil exprimate, un număr de 224 voturi au fost pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.

Având în vedere ca acţiunile agresive susţinute şi lipsite de fundament ale decidenţilor politici, la care asistăm, probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluţie, a puterii judecătoreşti, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituţionale de putere în stat, să atragem atenţia asupra riscului iminent de distrugere a statului de drept.

Demersul nostru are ca premisă respectul faţă de cetăţeni şi solidaritatea cu aceştia pentru ca dreptul de acces la justiţie să nu devină o iluzie.

Având în vedere:

- lipsa de previzibilitate şi stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a aşa-numitelor 'reforme', cu consecinţe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraţilor, conducând la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului faţă de profesie din partea absolvenţilor de drept sau a tinerilor profesionişti - realităţi de natură să producă disfuncţii în organizarea activităţii instanţelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutului judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile creşterii volumului de activitate al instanţelor şi al unui grad de încărcătură al judecătorilor mult peste media europeană,

- punerea şi repunerea în discuţie, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanţială a Legilor Justiţiei (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiţiei (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 şi, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor în 2024, respectiv prin prezentarea şi punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025,

- exigenţa minimală privind consolidarea şi previzibilitatea statutului judecătorilor, strict necesară păstrării stabilităţii sistemului judiciar, votată în adunările generale ale tuturor instanţelor de judecată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, instanţele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie din Justiţie, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului 'să respecte statutul constituţional al judecătorilor, ale cărui repere constituţionale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 125 din Constituţia României, şi să îşi asume principiile stabilităţii şi previzibilităţii acestui statut', solicitându-se, totodată, executivului şi legislativului 'să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condiţiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală şi efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcţie prin măsuri intempestive şi populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar şi garanţiile de independenţă ale acestuia',

- ultima modificare adusă Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu privire la condiţiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), după ce Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstituţională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudenţa obligatorie a Curţii Constituţionale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creşterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/2023, fiind agreată de experţii Comisiei Europene,

- încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenţei:

a) Curţii Constituţionale, e.g., Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020: Pensia de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii; principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei; La acordarea beneficiului pensiei de serviciu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice; Spre deosebire de alte sisteme constituţionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 al Comisiei de la Veneţia), care sunt mai permisive în ceea ce priveşte compatibilitatea funcţiei de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituţional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilităţile care însoţesc funcţia de judecător raţiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între această funcţie şi orice alte funcţii publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică); Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia; orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiara a magistraţilor;

b) Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23: Perceperea de către judecători a unei remuneraţii proporţionale cu importanţa funcţiilor pe care le exercită constituie o garanţie esenţială pentru independenţă judiciară care presupune ca statutul judecătorilor, inclusiv sistemul de pensii, să îi protejeze de orice presiuni externe care le pot influenţa deciziile; Pensiile ocupaţionale sunt un element al remuneraţiei, dând naştere la drepturi care trebuie protejate, inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate; Orice modificare a regimului de pensionare al magistraţilor trebuie să respecte exigenţele statului de drept şi să nu afecteze independenţă; Pensia de serviciu constituie un bonus de loialitate sub forma de recompensă, dar, mai presus de toate, are efectul de a compensa privările, restricţiile şi incompatibilităţile suferite pe parcursul exercitării profesiei, iar nerespectarea acestei jurisprudenţe constituie o încălcare gravă a dreptului Uniunii; Potrivit punctului 54 din Recomandarea Comitetului de Miniştri din anul 2010, 'trebuie să existe garanţii pentru [...] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exerciţiu', iar din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor reiese ca acest statut trebuie să garanteze judecătorului ' care a împlinit vârstă legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională';

c) Curţii Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko şi alţii v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat şi alţii v. Cehia: Neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-şi exercită funcţiile judiciare în mod independent şi imparţial, pentru a fi protejaţi de presiuni externe menite să le influenţeze deciziile şi comportamentul. Recomandarea Comitetului de Miniştri privind independenţă, eficienţa şi rolul judecătorilor şi Carta europeană privind statutul judecătorilor subliniază în mod clar importanţa acestor factori; Dreptul de a primi o pensie pe viaţă într-un cuantum egal cu ultimul salariu şi ajustabil în funcţie de modificările salariului judecătorilor în funcţie a creat un interes proprietar care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Încetarea ulterioară a ajustării, în urma căreia judecătorul nu a mai putut solicita o pensie mai mare, în ciuda creşterii semnificative a salariului judecătorilor curţii supreme în funcţie, constituie o modificare legislativă care a redus în mod clar sfera iniţială a dreptului la pensie, trebuind considerată o ingerinţă în dreptul de a se bucura în mod paşnic de bunurile sale; Nivelul remuneraţiei judecătorilor trebuia stabilit astfel încât să îi protejeze de presiunile menite să le influenţeze deciziile şi, în general, comportamentul, iar neasigurarea plăţii beneficiilor judiciare la care aveau dreptul judecătorii în temeiul legii constituia o circumstanţă susceptibilă să împiedice exercitarea funcţiilor judiciare cu dedicarea necesară,

- impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneţia, potrivit căruia este esenţial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniştii din sistemul judiciar şi cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea normelor legale, precum şi în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat ca puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democraţie; acestea sunt complementare şi nicio putere nu este 'supremă' şi nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcţia constituţională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească şi să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcţii; analizele şi criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecţiile de bază ale independenţei judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate,

- impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotrivă magistraţilor, format sau alimentat de declaraţii politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraţilor - demascată şi condamnată de preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din România care au accentuat faptul că o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizează în mod direct independenţă şi funcţionarea justiţiei, asemenea atacuri grave neafectând doar statul de drept, ci şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independenţă, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecătorului, ci o garanţie a dreptului la un proces echitabil,

- prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eşecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiţia, potrivit Constituţiei, nu are nici o atribuţie, creându-se riscul major ca toate aceste acţiuni ale executivului şi legislativului să inducă cetăţenilor ideea ca sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic ce se comportă autocratic, putând, în pofida oricăror valori ale statului de drept, să impună modificări în forţă, fără niciun fel de consultări, cu desconsiderarea independenţei justiţiei, marcând începutul sfârşitului statului de drept în România,

- 'omisiunea' de a se menţiona, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, ca în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care doar 5.600 sunt magistraţi, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraţilor, nepreocupandu-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident ca vehiculată scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%,

- evidenţierea clară, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realităţii, statutul magistraţilor poate fi prezentat ca un 'privilegiu', iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraţilor. În realitate, nu se taie un 'beneficiu', se taie din independenţă justiţiei, din echilibrul democraţiei»,

- avertismentul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, care a semnalat ca acum există în România o combinaţie inacceptabilă de atacuri politice şi mediatice la adresa magistraţilor, modificări legislative ale statutului magistraţilor fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut şi, implicit, un pericol real pentru statul de drept,

HOTARASTE:

Art. 1. Solicită ferm retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Art. 2. Solicită ferm reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotrivă autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independenţă.

Art. 3. Începând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege, suspenda soluţionarea cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), luare măsură declarare indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere), suspendarea executării actelor administrative.

Art. 4. Judecătorii îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare (cu excepţia judecării cauzelor, în afara cazurilor menţionate în art. 3)”