Lupul paznic la oi. Ocol silvic unde s-a furat "ca în codru" are angajaţi pădurari condamnaţi penal / Reacţia ministrei Mediului

La Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Cărbuneşti (Gorj), lucrează 8 persoane condamnate penal şi/sau trimise în judecată pentru infracţiuni silvice, aceasta în condiţiile în care în 2021, în pădurile administrate de ocolul respectiv, s-a furat, vorba românului, ca în codru. Contactată de redacţia nostra pe acest subiect, ministra Mediului, Diana Buzoianu anunţă controale şi chiar eventuale modificări legislative.

Situaţia de la OS Cărbuneşti

În 2021, reporterii noştri au ajuns în pădurile păstorite de Ocolul Silvic (OS) Cărbuneşti după ce un tânăr pădurar, pe nume Marian Iulius Lihu, a semnalat în presă locală şi pe Facebook că în zonă se taie masiv ilegal. La momentul respectiv am luat pădurile la picior şi am descoperit cioate care stăteau mărturie unor tăieri ilegale, ignorate de controalele de fond care se fac, obligatoriu, de două ori pe an. Alertaţi atunci de venirea noastră în zonă, cei de la Ocolul Silvic le-au interzis pădurarilor să vorbească cu noi, i-au trimis pe teren să nu aibă timp să mişte în front etc. Maşina noastră a fost, se pare, urmărită, căci am fost informaţi că a fost fotografiată de angajaţi ai Ocolului Silvic. Mai multe informaţii pe acest subiect, aici.

A urmat un dosar penal încă netrimis în instanţă şi un altul pe litigii de muncă pentru recuperarea prejudiciului, ajuns pe rolul instanţei. Cei implicaţi în dosare sunt însă în continuare angajaţi ai OS Cărbuneşti. Şi nu doar ei, ci şi alţii cu condamnări în alte dosare vizând infracţiuni silvice.

Situaţia ne-a fost semnalată chiar de Marian Iulius Lihu care, între timp, a plecat din sistem. Tânărul a încercat, ani de zile, să îşi facă meseria cinstit, să stopeze tăierile ilegale din păduri şi hoţiile colegilor. Şi-a adus asupra doar necazuri şi şicane. Până la urmă, a plecat. Au rămas în urmă, ne spune el, colegi cu dosare penale şi cu condamnări.

În total 8 persoane — pădurari, şefa de district şi şeful de district, un inginer-şef de ocol, un tehnician silvic — sunt fie condamnaţi penal (unul dintre ei condamnat definitiv, în două dosare şi cu interdicţie de a ocupa funcţii publice), fie trimişi în judecată (lista completă, la finele articolului). Unii pe penal, alţii pe litigii de muncă, mai exact pentru recuperarea prejudiciului din dosarul deschis în urma controalelor din 2021.

Aceasta în condiţiile în care actul normativ care guvernează activitatea silvicultorilor, Codul Silvic, prevede la art. 138 (incompatibilitatea) că:

(7) Personalului silvic, altul decât cel care are statutul de funcţionar public, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele prevăzute de prezenta lege, i se suspendă de drept contractul individual de muncă.

(8) Personalului silvic, altul decât cel care are statutul de funcţionar public, pentru care a rămas definitivă hotărârea de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele prevăzute de prezenta lege, i se încetează de drept contractul individual de muncă.

Legea, ignorată. Codul Silvic nu se aplică la OS Cărbuneşti

Cel mai şocant caz este cel al pădurarului Ştefan Iordache Constantin, care are două condamnări definitive: una din 2023, alta din 2025. Pedepsele sunt de închisoare cu suspendare, iar în cea de-a doua condamnare a primit interdicţia de a ocupa trei ani funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În dosarul care a dus la prima condamnare, pădurarul a fost acuzat că a falsificat acte oficiale legate de exploatarea şi transportul materialului lemnos. Mai exact, el a emis şi introdus în sistemul informatic SUMAL 2 mai multe avize de însoţire a lemnului, în care a scris date false despre provenienţa lemnului — a spus că lemnul provenea dintr-o pădure care aparţinea altei persoane, deşi, în realitate, lemnul fusese tăiat din pădurea pe care o deţinea el.

În urma cercetărilor, s-a constatat că lemnul pentru care a emis avizele nu a fost exploatat din pădurea indicată în documente. De asemenea, s-a verificat că lemnul transportat provenea din pădurea sa, nu din cea indicată fals în acte, iar pentru suprafaţa de teren cu pădure au fost identificate discrepanţe între cantităţile de lemn marcate şi cele găsite efectiv în teren.

Pedeapsa dată a fost de 1 an şi 6 luni închisoare pentru fals intelectual în formă continuată şi 6 luni pentru uz de fals în formă continuată, pedeapsa contopită fiind de 1 an şi opt luni de închisoare, însă executarea pedepsei a fost suspendată cu un termen de supraveghere de 2 ani, pentru că inculpatul nu are antecedente penale şi a avut un comportament corespunzător până acum.

Pe înţelesul oricui: pădurarul a minţit în acte oficiale ca să ascundă de unde a tăiat lemnul.

În dosarul care a dus la a doua condamnare, pădurarul a fost acuzat de mai multe fapte legate de exploatarea şi valorificarea ilegală a masei lemnoase din propriul fond forestier (şi al soţiei sale), folosindu-şi funcţia publică în interes personal. Aşa cum menţionam anterior, pe lângă pedeapsa de 2 ani şi 10 luni închisoare, transformată în pedeapsă cu suspendare cu termen de supraveghere de 4 ani, a primit şi interdicţie de a ocupa trei ani funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Un lucru foarte important care sare în ochi la citirea deciziilor instanţei este că pădurarul condamnat are propria lui pădure, ceea ce din start ar trebui să atragă starea de incompatibilitate.

Astfel, art. 138 din Codul Silvic defineşte conflictul de interese la modul următor:

(1) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care personalul silvic are un interes personal care influenţează sau poate să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele personale ale personalului silvic pot include un beneficiu material sau de altă natură pentru sine, soţ/soţie, rudele şi afinii până la gradul II.

(2) Calitatea de personal silvic ce îşi desfăşoară activitatea în domeniile prevăzute la art. 2 lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este incompatibilă cu orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcţionarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum şi aceea de salariat al unei persoane juridice care desfăşoară orice activitate în domeniul silvicultură şi exploatare forestieră.

De ce faptul că un pădurar şi în genere un angajat silvic are pădure poate fi o mare problemă? Marian Iulius Lihu a explicat pentru Epoch Times că este o foarte mare problemă faptul că angajaţii Romsilva deţin păduri. Pentru că, aşa cum arată şi cazul lui Ştefan Iordache, ei sunt mai interesaţi să-şi vândă propria masă lemnoasă decât să o vândă pe cea a statului. Tânărul fost pădurar a mai subliniat că este extrem de nociv ca pădurari şi, în genere, angajaţi ai ocoalelor silvice condamnaţi penal să îşi păstrează în continuare funcţiile, în loc să se aplice legea, căci acest lucru este perceput drept o încurajare a hoţiei.

"Am fost coleg cu cei condamnaţi, trimişi în judecată. Ştefan Iordache ăsta a fost reţinut 24 de ore. Au fost mai multe dosare, mai multe cercetări, dar doar o mică parte dintre ele au reuşit să ajungă pe instanţă. Pentru că ai noştri din sistemul de la Romsilva nu dădeau informaţii la poliţie, ori ascundeau, ştiţi cum fac ei… Pentru că ei îi apără pe cei care comit infracţiuni.

Eu cred că eram unicul pădurar care-şi cam făcea treaba pe aici cu adevărat şi vă daţi seama că astfel de oameni nu sunt agreaţi în sistemul ăsta. Şi ăsta a fost şi motivul pentru care mi-am dat demisia, pentru că n-am mai putut să rezist între ei...", a declarat Lihu pentru Epoch Times

Întrebat cum se vede în zonă faptul că pădurarii acolo sunt condamnaţi penal, sau trimişi în judecată şi continua să lucreze, tânărul a răspuns:

"Toată lumea îşi pune un semn de întrebare. Cum? După ce a fost condamnat, după ce a fost arestat de poliţie şi a avut atâtea probleme penale, încă mai lucrează liniştit în sistem, continuă să facă aceleaşi lucruri, vând lemne.

Ştiţi care e cea mai mare problemă la ora actuală cu pădurarii, şi nu neapărat cu pădurarii, şi ceilalţi angajaţi ai Romsilva? Mare parte dintre ei au devenit proprietari de păduri. Şi au suprafeţe însemnate, adică chiar şi sute de hectare. Şi nu exagerez deloc. Şi atunci e normal că ei au tot interesul să-şi vândă masa lemnoasă de pe proprietăţile lor private. În mod indirect s-a privatizat deja Romsilva în mare parte.

E conflict de interese. Ar trebui făcut un control pe toate direcţiile, pe toate ocoalele, să vadă tot personalul silvic care deţine suprafeţe de păduri, care exploatează masa lemnoasă şi care vând. Pentru că tu nu poţi să lucrezi în interesul Romsilva atâta timp cât tu eşti preocupat să te ocupi de afacerile tale personale, să-ţi vinzi masa ta lemnoasă şi masa lemnoasă acolo îi stă şi putrezeşte în rampă, chipurile că nu sunt clienţi, că nu are cine să o cumpere."

Pădurarul a mai declarat că situaţia se ştie, că a anunţat la Direcţia Silvică Gorj, că l-a anunţat el personal pe director despre faptul că unii pădurari exploatează lemn din pădurile proprii. Rezultatul? Nimic.

"Am anunţat inclusiv la Direcţia Silvică, am spus, uite dom’ne, e acum în pădure, mergeţi şi faceţi-i control, să-l prindeţi acolo, la faţa locului. Nu s-a dus nimeni, n-am auzit nimic. L-am sunat personal pe domnul director acum vreo două săptămâni. Şi nimic.

Este deja un fenomen, din toţi angajaţii sunt foarte mulţi cu probleme penale. Ce exemplu dau celorlalţi? Or să zică: a, păi dacă ăla are două dosare penale şi e în continuare pădurar, eu de ce n-aş face la fel? Deci asta e ideea, că nu mai au nicio frică de nimic!" a punctat Lihu.

Ce spun reprezentanţii Romsilva?

După ce fostul pădurar Lihu ne-a semnalat situaţia, am încercat să luăm legătura cu şeful Direcţiei Silvice Gorj, Ovidiu Cârstoc, să-l întrebăm cum e posibil ca la OS Cărbuneşti (ocol silvic în subordinea lui) să lucreze oameni condamnaţi penal şi/sau trimişi în judecată. Mai interacţionasem cu dl. Cârstoc în 2021, când i-am semnalat în persoană, în biroul dumnealui, că în pădurile pe care ar trebui să le păzească s-a tăiat ilegal. Atunci ne-a răspuns cu un siderat: „S-a întâmplat, ce să mai facem acum decât să luăm măsurile legale corespunzătoare? Noi la Direcţie n-am ştiut nimic, dacă ştiam acţionam din vreme, cu toate că au fost în zona respectivă şi în toate zonele judeţului patrule. Sperăm să identificăm persoanele vinovate."

Acum, nu ne-a răspuns pur şi simplu la telefoane.

Am dat însă de şeful OS Cărbuneşti, ing. Tufiş Flavian, el însuşi trimis în judecată, nu în penal, ci pe litigii de muncă, pentru recuperarea prejudiciului din dosarul vizând tăierile ilegale documentate şi semnalate opiniei publice de noi în 2021. Dânsul a refuzat să ne dea orice răspuns. Redăm scurtul dialog:

Reporter: Bună ziua. Am înţeles că aveţi angajaţi care sunt condamnaţi penal sau trimişi în judecată pentru infracţiuni în legătură cu serviciul. Ce ne puteţi spune despre...
Tufiş: Angajaţii sunt ai Direcţiei Silvice, luaţi legătura cu conducerea.
Reporter: Ce puteţi spune despre faptul că dl. Ştefan Iordache lucrează la dvs. deşi are interdicţie să ocupe funcţii care presupun/implică exerciţiul autorităţii de stat?
Tufiş: Nu am ce să vă spun eu!

Şi ne-a închis.

Redacţia noastră a trimis solicitări de informaţii pe acest subiect în temeiul Legii 544 privind liberul acces la informaţii de interes public, atât la OS Cărbuneşti, cât şi la Direcţia Silvică Gorj. Nu am primit niciun răspuns până la data publicării acestui articol.

Lista angajaţilor OS Cărbuneşti condamnaţi şi respectiv trimişi în judecată

• Ştefan Constantin Iordache, pădurar, două condamnări, închisoare cu suspendare, explicaţiile au fost date mai sus.

• Purea Constantin Octavian, condamnat pe fond pentru fals intelectual (falsificare avize însoţire marfă) la 1,2 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere 2 ani.

• Alexandrescu Eugen, şef district, condamnat pe fond pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane în formă continuată, la 1 an, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere 2 ani. Interdicţie de a ocupa 3 ani posturi care presupun exerciţiul autorităţii de stat. A făcut apel.

• Mihaela Călugăru, şefă district, trimisă în judecată în penal pentru fals intelectual.

• Danciu Ion, pădurar, trimis în judecată în aceleaşi dosare cu Mihaela Călugăru pe penal şi, de asemenea, şi într-un dosar pentru litigii de muncă, acţiune în răspundere patrimonială, alături de aceeaşi Mihaela Călugăru şi de alte persoane (Flavian Tufiş şi Glodeanu Gabriel).

• Flavian Tufiş, şef OS Cărbuneşti, trimis în judecată în acelaşi dosar cu Mihaela Călugăru şi cu Danciu pentru litigii de muncă, acţiune în răspundere patrimonială.

• Glodeanu Gabriel, tehnician silvic, fost şef pază – idem.

• Stăncioi Constantin Nicolae, pădurar, cumnat cu Ştefan Constantin Iordache, trimis în judecată în 2025 pentru fals informatic.

Referitor la Ion Danciu, pe 29.04.2021, acesta ne-a contactat la redacţie în legătură cu dosarul penal deschis după controalele din 2021, dosar care nu a ajuns încă în instanţă pe penal ci doar pe partea de recuperare prejudiciu, litigii de muncă, şi ne-a relatat că de-a lungul anilor el a sesizat şefilor săi faptul că grupuri de hoţi taie ilegal, dar aceştia, în loc să marcheze cioatele copacilor tăiaţi ilegal, au preferat să închidă ochii, iar acum toate se sparg în capul lui. Acesta mai spune că a făcut plângeri şi la poliţie după tăierile ilegale şi ne-a trimis şi copii ale unora dintre plângerile respective.

Ministra Mediului anunţă că vă trimite Corpul de Control în Gorj

Contactată de Epoch Times, ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, anunţă că vă trimite Corpul de Control în Gorj şi va analiza eventuale modificări de legislaţie, astfel încât pădurile României să fie apărate şi protejate cu adevărat.

Redăm interviul acordat de Diana Buzoianu redacţiei noastre pe acest subiect

Reporter: Un fost pădurar din Gorj ne-a semnalat că la Ocolul Silvic Cărbuneşti sunt nu mai puţin de opt angajaţi condamnaţi penal sau trimişi în judecată pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, aceasta deşi articolul 138 din Codul Silvic prevede desfacerea contractului de muncă pentru cei aflaţi în astfel de situaţii. Şefii de la OS Cărbuneşti şi de la Gorj, cărora le-am cerut informaţii pe acest subiect în temeiul Legii 544, nu răspund nimic. Cum se vede de la dumneavoastră, ca ministru, această situaţie?

Diana Buzoianu: Chiar dumneavoastră aţi menţionat articolul 138 din Codul Silvic, care menţionează foarte clar că personalul silvic, altul decât cel care are statut de funcţionar public, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, practic i se suspendă de drept contractul de muncă. Aici întrebarea este de ce nu s-a întâmplat acest lucru în aceste cazuri? În mod evident este îngrijorător dacă nu a fost respectată legislaţia şi, cel mai probabil, o să trimit inclusiv un corp de control la aceste ocoale pentru a vedea exact care este situaţia de acolo.

Luăm foarte în serios acest aspect, tocmai pentru că toată reorganizarea şi reforma Romsilva pe care doresc să o ducem la final are şi o componentă de recredibilizare a instituţiei, de care instituţia are nevoie. Dar acest lucru nu se poate face decât dacă se arată că lucrurile se schimbă în bine faţă de ceea ce se întâmplă astăzi.

Reporter: Un al doilea aspect pe care ni l-a semnalat fostul pădurar este faptul că unii dintre angajaţii Romsilva au păduri, unii câte 100 de hectare, ceea ce ar fi incompatibil cu profesia de silvicultor. De altfel, pădurarul de la OS Cărbuneşti care a fost condamnat penal de două ori, a fost condamnat printre altele pentru faptul că a emis avize false de însoţire a mărfii, cum că marfa tăiată, copacii, ar fi fost de pe un teren care aparţinea cuiva, dar, de fapt, se tăia de pe pădurea lui. Potrivit fostului pădurar Lihu, cei care au păduri vor să vândă lemnul de pe pădurile lor, nu pe cel al Romsilva, care zace în rampă, în timp ce ăştia taie de la ei şi de aici rezultă o mulţime de probleme.

Cum vedeţi problema asta şi ce se poate face? Pentru că articolul 138, conflictul de interese, vorbeşte despre situaţia în care personalul silvic are un interes personal care influenţează sau poate să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu cu imparţialitate şi obiectivitate, dar, din punctul meu de vedere, nu e suficient de bine definit, nu defineşte clar situaţiile respective. Ce vă propuneţi să faceţi în sensul acesta?

Diana Buzoianu: Da, articolul de conflict de interese a fost modificat în noul Cod Silvic şi a fost cumva mai bine reglementat. Înainte era şi mai slab reglementat, dacă ţin eu bine minte. Dar întotdeauna este loc de îmbunătăţire. Adică, dacă observăm din practică că sunt cazuri în care, în mod vădit, există oameni care, exercitând două roluri, cu două pălării diferite, influenţează sau profită de pe urma celor două roluri pe care le au, care, cumulate, evident că le aduc nişte beneficii personale, evident că şi aceste lucruri trebuie să fie clarificate.

Ar fi fost bună o astfel de discuţie când a fost dezbătut amplu noul Cod Silvic, pentru că am fi putut să introducem inclusiv acolo, prin amendamente. Dar nu este niciodată prea târziu. Legislaţia poate să fie mereu îmbunătăţită tocmai pentru a evita cazuri de acest fel. O să mă uit exact pe situaţia aceasta şi chiar o să vorbesc şi cu juriştii. O să văd exact care sunt cazurile complete pe care le menţionaţi.

Avem mai multe prevederi pe care le pregătim pentru a îmbunătăţi noul Cod Silvic. Şi atunci, în acest moment, poate chiar e bine să ne uităm şi la articolul cu conflictul de interese, să mai adăugăm nişte situaţii care există în practică.

Dacă nu sunt încă identificate foarte clar cazurile, putem începe mai întâi cu o analiză. O să cerem datele respective, să vedem cât de extinsă este situaţia, să vedem cum au fost realizate vânzările în locurile respective, câte incidente au fost, câte plângeri au fost în zonele respective şi apoi, evident, pe acest aspect să luăm o decizie, dacă este nevoie şi de modificarea legislaţiei.

Pe mine mă interesează ca întotdeauna... Deci, orice situaţie care vine la mine, pe orice cale, că vine de la cetăţeni, că vine de la instituţii, că vine de la jurnalişti, pe mine mă interesează să închidem cât mai multe portiţe care până acum au fost folosite de nişte oameni nu în interesul pădurilor şi al oamenilor, ci în interesul lor personal, transformând Romsilva într-o afacere personală.

Eu cred că a venit momentul să ne uităm la păduri aşa cum sunt ele de fapt, o comoară naţională, un bun public care trebuie să fie dat mai departe generaţiilor viitoare. Şi pentru asta, orice informaţie, orice semnal de alarmă care vine din orice parte, noi îl primim, îl luăm foarte în serios, facem o analiză şi încercăm să modificăm legislaţia acolo unde este nevoie sau, dacă există legislaţie aplicabilă, dar nu este pusă în practică, evident, trimitem Corpul de Control, facem sesizări, adică luăm foarte în serios orice semnal de alarmă care vine din partea oricărei persoane şi le analizăm pe fiecare în parte.

Redăm, la final, mesajul fostului pădurar Marian Iulius Lihu

"M-am angajat ca pădurar in iarna anului 2018–2019. Pentru mine acest pas a însemnat enorm, întrucât m-am născut cu dragostea asta de pădure şi mi-am dorit încă din copilărie să ajung în sistemul silvic.

Primul meu canton a fost pe râză Ocolului Silvic Turceni, unde l-am avut ca şef de ocol pe domnul inginer Biriboiu Aurică, un om deosebit, un adevărat profesionist în silvicultură. De la dumnealui pot spune că am învăţat tot ce este mai bun în această meserie. Dragostea mea faţă de pădure a devenit şi mai puternică din momentul în care am început să lucrez şi să am în responsabilitate peste 1.000 de hectare de pădure.

La aproximativ un an, datorită faptului că acest canton era la o distanţă considerabilă faţă de domiciliul meu, am hotărât să particip la un concurs organizat de Direcţia Silvică Gorj pentru ocuparea unui post de pădurar în cadrul Ocolului Silvic Cărbuneşti, mai exact la cantonul 19 Bărbăteşti. Am reuşit să promovez concursul şi am devenit pădurar pe cantonul mai sus menţionat.

Problemele au început să apară încă din primele luni la OS Cărbuneşti, deoarece şeful de ocol, domnul Tufiş Flavian, nu a agreat venirea mea de la Turceni, existând informaţii că sunt un pădurar corect şi îmi fac treaba fără să mă abat de la lege.

Am avut o colaborare extraordinară cu poliţia postului Bărbăteşti, dar şi cu jandarmeria. Tăierile ilegale de arbori pe raza cantonului meu au fost aproape inexistente, fapt ce nu a fost pe placul superiorilor mei. De aici a pornit şi ura şefului de ocol împotriva mea.

De-a lungul anilor am sesizat către autorităţi absolut toate neregulile constatate de mine, atât pe raza cantonului, cât şi pe toată raza Ocolului Silvic Cărbuneşti. Acest fapt l-a înfuriat şi mai tare pe şeful de ocol, care mi-a făcut viaţa imposibilă prin sarcini abuzive, controale, mustrări şi marginalizare faţă de colegi.

Am încercat să fac lucruri bune pentru OS Cărbuneşti, am propus idei, am fost mereu împotriva celor care nu apărau interesul RNP Romsilva. Am absolvit şcoala tehnică, obţinând calificarea de Tehnician Silvic, iar apoi m-am înscris la Facultatea de Silvicultură din Craiova. În tot acest timp, în loc să găsesc sprijin la şefii mei, dimpotrivă, am întâmpinat piedici până când au reuşit să mă facă să renunţ. Nu am mai putut rezista presiunilor şi am ales să-mi depun demisia.

Plânge sufletul în mine când văd ce se întâmplă cu pădurile din Târgu Cărbuneşti. Aud că nu sunt bani de salarii pentru angajaţi, că nu există clienţi pentru lemn, deşi se vând zi de zi lemne. Însă nu din pădurile statului, ci din pădurile personale ale unor angajaţi sau din cele ale altor proprietari privaţi, în timp ce lemnul Ocolului stă şi putrezeşte la marginea pădurii.

Ocolul Silvic Cărbuneşti este un ocol mare, cu potenţial financiar ridicat şi formaţie proprie de exploatare. Din păcate, nu are cine să reprezinte cu adevărat interesele Romsilva. Ocolul se află într-o fundătură nu pentru că nu ar putea să strălucească, ci din cauza proastei conduceri şi a grupurilor de interese de la Târgu Cărbuneşti, care au acaparat întreaga piaţă a lemnului.

Mă gândesc că, într-o bună zi, atunci când se va face lumină, să revin în sistem, mult mai pregătit, cu idei moderne care să ducă Ocolul Silvic Cărbuneşti la nivelul de exemplu pentru întreaga ţară.

Venirea doamnei ministru Diana Buzoianu la conducerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a însemnat pentru mine o rază de soare, o nouă speranţă atunci când totul părea pierdut. Îi mulţumesc pentru tot ceea ce face pentru că noi, tinerii, să ne putem pune în aplicare adevăratele valori. Îi doresc să nu renunţe la ceea ce a început, indiferent de circumstanţe sau presiuni, şi să se înconjoare de oameni loiali, iubitori de păduri, de mediu şi, mai ales, de ţară.

Dragostea mea faţă de pădure nu poate fi măsurată. Nu voi renunţa, indiferent din ce poziţie mă aflu, şi voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a proteja pădurile noastre."