Siria doboară o dronă israeliană în Înălţimile Golan

O dronă de recunoaştere israeliană a fost doborâtă în oraşul sirian sud-vestic al-Quneitra aparent de către armata siriană.

Citând surse militare, mass media a relatat că vehiculul aerian controlat la distanţă, Skylark, a fost “doborât” duminică când se afla într-o misiune de recunoaştere deasupra oraşului al-Quneitra de pe platoul Golan.

Quneitra este localizat în zona demilitarizată dintre Siria şi partea ocupată de Israel de pe platoul Golan, care este monitorizată de forţele ONU de menţinere a păcii din 1974.

Incidentul are loc în contextul în care armata siriană a obţinut în ultimele luni un avantaj în lupta împotriva militanţilor susţinuţi din afară.

De la izbucnirea războiului sirian în 2011, Israelul, care se află printre susţinătorii militanţilor Takfiri anti-Damasc, a desfăşurat câteva lovituri aeriene asupra unor poziţii guvernamentale din interiorul Siriei.

Siria a criticat atacurile aeriene ca fiind o încălcare gravă a integrităţii sale teritoriale şi a cerut Consiliului de Securitate al ONU să condamne regimul de la Tel Aviv pentru acţiunile sale.

Tulburările siriene au început în primăvara anului 2011, în mijlocul protestelor Primăverii Arabe, printr-o serie de proteste naţionale împotriva guvernului preşedintelui Bashar al-Assad. Forţele acestuia au suprimat violent protestele care s-au transformat treptat într-o rebeliune armată susţinută în diferite forme de alte state.

Numărul victimelor a depăşit 200.000 şi organizaţiile internaţionale au acuzat forţele ambelor tabere de grave încălcări ale drepturilor omului, precum folosirea de arme chimice şi desfăşurarea de masacre. Forţele guvernului sunt responsabile pentru majoritatea victimelor civile, deseori ucise nîn bombardamente. În plus, zeci de mii de manifestanţi şi activişti au fost întemniţaţi şi există rapoarte în privinţa torturării acestora în închisorile de stat.

Severitatea dezastrului umanitar sirian a fost evidenţiat de ONU şi multe alte organizaţii internaţionale în mai multe rânduri. Peste 6,5 milioane de sirieni şi-au părăsit locuinţele, peste 3 milioane au fugit din Siria şi s-au refugiat în ţări precum Liban, Iordania, Turcia, Egipt sau Irak. Mai mult, milioane de oameni trăiesc acum în condiţii groaznice şi suferă de pe urma lipsei de alimente şi apă potabilă.

Pe lângă toate acestea, Siria mai are de înfruntat o altă problemă: grupul jihadist Statul Islamic.

Mişcarea jihadistă Statul Islamic, care controlează în prezent o mare parte din nord-estul Siriei şi nord-vestul Irakului, pare de asemenea hotărâtă şi încrezătoare că regiunea din jurul său este confuză. În pofida denumirii sale, SI nu constituie nicidecum un stat nou, în condiţiile în care gruparea şi liderii săi resping ideea de frontieră.

Deşi, iniţial mişcarea Statul Islamic, cunoscută şi sub acronimul în limba arabă Daesh, a fost doar o facţiune extremistă marginală, ea a devenit de-a lungul anilor cea mai puternică şi cea mai de temut organizaţie teroristă din zonă. SI dispune de asemenea de toate mijloacele financiare şi de armele necesare pentru a-şi putea atinge scopurile religioase şi pentru a conduce un război etnic în Siria şi Irak.

De fapt, Statul Islamic este mult mai mult decât o organizaţie teroristă. Daesh este un stat terorist perfect structurat cu toate puterile pe care le presupune. Acest stat se bazează pe modul de organizare a foştilor militari ai regimului lui Saddam Hussein şi mai ales pe fanatismul religios al liderului său, califul Abu Bakr al-Baghdadi, care este înconjurat de un Consiliu de război, de 'miniştri' şi de guvernatori care administrează fiecare teritoriu cucerit.

De la începutul războiului civil din Siria în 2011, Statul Islamic a apărut ca o miliţie puternică şi însetată de sânge. În vara anului 2014, liderul său a proclamat crearea unui califat islamic (Al Dawla al-Islamiya) pentru a arăta mai clar că acest califat nu se limitează doar la Irak şi Siria, ci vizează de asemenea şi alte teritorii.

Gruparea este cunoscută pentru uciderea în masă a zeci de persoane, dar şi pentru execuţii publice, decapitări, răstigniri şi alte fapte sângeroase abominabile. În 2014, un număr necunoscut de sirieni, mai mulţi soldaţi libanezi, cel puţin 10 kurzi, doi jurnalişti americani, un american şi doi britanici angajaţi ai unor agenţii umanitare, au fost decapitaţi de grupare, iar înregistrări video cu decapitările au fost postate pe internet.