Sindicatele vor dublarea salariilor din învăţământ şi alocarea a 6% din PIB

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere Ministerului Educaţiei, Guvernului şi Parlamentului să dubleze salariile profesorilor şi să aloce şase la sută din PIB pentru învăţământ, revendicările lor fiind cuprinse într-o petiţie pe care o vor înainta autorităţilor. Sindicaliştii mai cer schimbarea urgentă a curriculei şcolare, care să se adapteze cerinţelor pieţei, astfel încât tinerii să se integreze mai bine în câmpul muncii.

În rezoluţia adoptată la conferinţa federaţiei noastre ne adresăm celor care conduc această ţară să se aplece asupra învăţământului. Este inadmisibil ca o ţară membră a Uniunii Europene să aloce 2,5% din PIB pentru educaţie. Celelalte ţări alocă de la cinci procente în sus. Se impune şi o lege a salarizării, prin care salariile profesorilor debutanţi să fie cel puţin egale cu salariul mediu pe economie. Cred că este o cerinţă pertinentă. Mai cerem şi depolitizarea învăţământului, lucru care s-a dovedit nociv”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hăncescu.

România este codaşa Europei la educaţie, o arată studiile realizate de Comisia Europeană. Sistemul nostru de învăţământ, faţă de altele europene nu are o strategie pe termen lung asupra căreia toată lumea să se pună de acord, iar investiţiile la noi sunt şi de zece ori mai mici, faţă de ţările nordice, care au cel mai bun sistem de învăţământ.

În sistemele de învăţământ de referinţă, elevul este evaluat continuu. Finlandezii, de exemplu, nu pun note până la clasa a şasea, în timp ce elevii români vânează note, tocmai pentru că ştiu când vor fi ascultaţi. „Dacă-l voi asculta după metode tradiţionale, copilul va pândi nota. Dacă lecţia e făcută constant, în acelaşi mod, va reflecta participarea lui la oră”, a spus o profesoară cu experienţă.

Sistemul nostru de învăţământ este cu cel puţin 15 ani în urma sistemelor educaţionale din Europa şi cu 30 de ani faţă de ţările nordice, iar diferenţa cea mai mare se vede în investiţii. În Marea Britanie, în ultimii cinci ani s-au dat între 10 şi 12 la sută din produsul intern brut.

România a făcut progrese în ceea ce priveşte reforma educaţiei, însă chiar şi aşa, tot nu se apropie de media europeană. Un studiu realizat recent de Comisia Europeană arată că ţara noastră mai are mult până să atingă ţintele stabilite de ţările membre pentru 2020. Printre ţinte, reducerea ratei de abandon şcolar sub 10% (deocamdată este de 14%), cel puţin 95% dintre copii să fie înscrişi în ciclul de învăţământ preşcolar (în prezent, procentul este de 92,3%) şi, cea mai importantă, scăderea procentului elevilor de 15 ani care nu ştiu să citească de la 40%, acum, la mai puţin de 15 procente.