Sindicatele, revoltate de îngheţarea salariului minim. Apel către Cioloş

Cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional i-au adresat o scrisoare deschisă premierului, pentru a-şi exprima dezaprobarea faţă de îngheţarea salariului minim pe economie şi a cere convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, cu două subiecte pe Ordinea de Zi: stabilirea salariului minim garantat în plată şi bugetul de Stat pentru 2016.

Solicitarea vine în contextul în care noul ministru de Finanţe a anunţat că majorarea salariului minim se amână, pentru a nu periclita competitivitatea economiei. Anca Dragu a susţinut că majorarea - de la 1.050 de lei la 1.200 de lei, cât a promis Guvernul Ponta - nu poate fi făcută peste noapte, fără nişte analize de impact, căci riscă să distrugă mediul de afaceri.

"Vom analiza impactul pe care l-ar avea creşterea salariului minim pe economie şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu creşte, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei şi degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal şi pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României", a declarat vineri ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, citată de Agerpres.

În replică la anunţul ministrului de Finanţe, Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa", Blocul National Sindical (BNS), Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - Frăţia şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian acuză tratament inechitabil din partea guvernului, având în vedere că măsurile adoptate prin Codul fiscal avantajează numai deţinătorii de capital sau pe cei cu venituri mari. Mai mult, îngheţarea salariului minim constituie o discriminare între sectorul economic şi sectorul bugetar", acuză sindicaliştii.

"De reducerea cu cinci procente a contribuţiei la bugetului de asigurări sociale au beneficiat exclusiv patronii", scriu sindicatele, potrivit comunicatului remis Epoch Times, arătând că facilităţile fiscale prevăzute pentru angajatori, aplicabile începând cu 2017, au fost de curând devansate pentru 1 ianuarie 2016 şi nimeni nu s-a plâns că nu pot fi suportate de buget şi nici că nu se cunosc consecinţele lor, iar Guvernul nu a cerut amânarea lor până la o analiză de impact.

Cele cinci confederaţii mai atrag atenţia că ponderea salariilor în PIB a scăzut îngrijorător, situându-se la numai 31%, cea mai mică din cele 28 de ţări membre ale UE şi reamintesc că, de altfel, şi raportorul special al ONU a subliniat recent că cetăţenii români sunt cei mai săraci din spaţiul UE.

"Acesta atrage atenţia asupra societăţii profund divizate, cu peste 40% din populaţie aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar 29% (aproape o treime din populaţie) fiind afectaţi de lipsuri extreme, un procent care este de trei ori mai mare decât media europeană. Această situaţie este determinată atât de măsuri politicianiste, lipsa unor venituri salariale adecvate, dar mai ales de aplicarea vestitei "cote unice" care adânceşte diferenţele dintre cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari, împovărând micul contribuabil", susţin reprezentanţii confederaţiilor sindicale.

În opinia semnatarilor scrisorii, fenomenul sărăciei în România ar trebui să fie problema numărul unu pe agenda guvernanţilor şi prioritatea absolută a politicilor publice.

"Din păcate este considerat un fenomen marginal, iar eforturile şi resursele instituţionale se îndreaptă mai curând spre cosmetizarea realităţii şi culpabilizarea categoriilor defavorizate, decât spre reducerea discrepanţelor şi inegalităţii sociale. Nici miniştrii, nici parlamentarii, nici dumneavoastră, domnule Prim Ministru, nu vorbiţi despre această problemă extrem de serioasă. A ignora o asemenea problemă nu duce la dispariţia sa, ci o agravează. Nu am văzut îngrijorarea nimănui asupra faptului că din 4,3 milioane de lucrători înregistraţi oficial, 2 milioane sunt la nivelul salariului minim garantat în plată sau asupra faptului că, oficial, evaziunea fiscală pe piaţa muncii este de 14,6% din PIB, adică la nivelul a jumătate din bugetul naţional încasat. Repetăm: evaziunea fiscală pe piaţa muncii este jumătate din bugetul naţional încasat", se arată în scrisoare.

Nu în ultimul rând, confederaţiile sindicale acuză că atunci când s-au făcut creşteri salariale ale înalţilor demnitari, cărora le-a crescut salariul efectiv cu 300% de la 1 august 2015, fără nicio bază legală, niciun politician nu a ieşit public să îşi arate îngrijorarea.

"Aceeaşi situaţie se întâmplă şi cu indemnizaţiile (pensiile) speciale pentru demnitari, iar acum pentru primari, consilieri etc", scriu sindicaliştii.

Mai mult, pentru sectorul bugetar, creşterea salarială a fost realizată, deci nu există nicio justificare a neaplicării creşterii salariului minim garantat în plată, element important în sursa bugetului naţional, care prin îngheţarea sa nu ar crea decât o discriminare între sectorul economic şi sectorul bugetar.