Sindicatele: În forma actuală, Codul etic nu rezolvă problemele din învăţământ

După o serie de scandaluri în şcoli, culminând cu scandalul de la Şcoala 10, când premierul Victor Ponta a cerut la 15 ianuarie, finalizarea codului etic în termen de două săptămâni, Ministerul Educaţiei a terminat elaborarea proiectului Codului Etic, dar reacţiile nu s-au lăsat aşteptate.

Astfel, potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, acest Cod Etic trebuie completat cu obligaţii şi sancţiuni pentru elevi şi părinţi, deoarece în forma actuală sunt prevăzute obligaţii şi sancţiuni numai pentru cadrele didactice.

Hăncescu a mai adăugat ca până în momentul de faţă nimeni nu a înţeles exact ce se doreşte prin acest Cod şi dacă acesta este gândit ca o parte componentă a Legii educaţiei sau nu. "Lucrurile trebuie gândite la pachet şi trebuie venit cu răspunderi şi pentru părinţi, pentru că sunt măsuri împotriva dascălilor, însă, dacă elevii sau părinţii agresează dascălii, nu există nicio prevedere. Trebuie completate obligaţiile elevilor, trebuie prevăzute sancţiuni şi, în plus, trebuie introduse obligaţii pentru parinţi. Lucrurile trebuie privite în ansamblu, nu doar secvenţial", a afirmat Simion Hăncescu.

Reprezentanţii FSLI mai consideră că este necesar ca proiectul să conţină o prevedere privind "nerecurgerea la orice formă de hărţuire a personalului din unitatea de învăţământ".

Un alt lider de sindicat, Mitică Iosif, liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar (SLSIP) consideră că în Codul Etic există şi câteva prevederi "aberante", şi anume ca un cadru dadactic să nu aibă la clasă propriul copil sau rude de până la gradul al treilea sau să acorde meditaţii elevilor pe care îi are la clasă.

"Este absurd atâta vreme cât vedem cabinete parlamentare sunt pline cu rude ale aleşilor. Am ajuns să considerăm că este o problemă ca un profesor să aibă la clasă o rudă sau propriul copil. Cred că cei care au gândit acest proiect au gândit mai mult sub presiunea mediatică decât obiectiv. Totodată, nici acordarea de meditaţii nu cred că este o problemă care sa îl privească pe legiuitor".

În ce priveşte obligaţia profesorilor de a-i supraveghea pe elevi atât la şcoală, cât şi la activităţile extraşcolare, Mitică Iosif consideră că trebuie să se introducă prevederi privind responsabilităţile şi, eventual, sancţiunile care pot fi aplicate şi elevilor şi părinţilor atunci când nu îşi asumă responsabilităţile.

Acesta explică că există în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar un articol care arată că părintele este obligat să meargă la şcoală în fiecare lună pentru a se interesa de rezultatele acestuia. Dar există părinţi care nu merg pe la şcoală luni sau ani de zile şi dacă ar fi prevederi legislative, părintele ar putea fi amendat în cazul în care aceştia nu se interesează de activitatea elevului.

Codul Etic "elimină echivocul"

Profesorul Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional "Mircea cel Bătrân" din Constanţa consideră însă că acest Cod Etic este necesar, pentru că stabileşte principii de conduită pentru profesori şi "elimină echivocul", că se oficializează nişte reguli, de altminteri consfinţite social şi profesional, care devin şi document.

Vasile Nicoară susţine că, în general, prevederile prevăzute în Codul Etic sunt bazate pe principiile pedagogiei, pe norme principiale şi morale de etică şi de convieţuire şi că sunt binevenite prevederile potrivit cărora cadrele didactice nu pot face meditaţii cu proprii elevi şi nu pot avea la clasă propriul copil.

"Mi se pare nepedagogic să fii profesorul copilului tău. Atmosfera nu poate fi aceeaşi ca la o clasă în care nu este copilul tău. Pot fi însă şi situaţii în care să reuşească chestiunea aceasta. Apoi mi se pare incorect, mai ales în condiţiile zilelor noastre, să faci meditaţii contra cost cu elevii de la clasa la care predai. Asta denotă din capul locului o insuficientă activitate la clasă. Nu condamn însă pregătirea privată. În măsura în care un profesor realizează astfel de activităţi permise de lege şi respectă legislaţia, nu văd ce l-ar împiedica", a adăugat directorul Colegiului Naţional "Mircea cel Bătrân".

Ce prevede Codul Etic

Proiectul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar prevede obligaţia profesorilor să supravegheze permanent elevii, în timpul activităţilor desfăşurate în şcoală, cât şi în timpul acţiunilor organizate de către unitatea de învăţământ în afara şcolii, iar persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor, mai ales cadrele didactice, au obligaţia să cunoască şi să aplice un set de norme de conduită.

O normă de conduită se referă la ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor, care implică supraveghere permanentă, pe tot parcursul activităţilor desfăşurate în şcoală, dar şi în timpul acţiunilor extraşcolare, pentru deplina securitate a copiilor.

Codul interzice ca profesorii să recurgă la orice formă de agresiuni fizice şi tratamentele umilitoare.

Proiectul Codului Etic prevede, de asemenea, că profesorii au obligaţia să asigure protecţie fiecărui elev şi să denunţe orice formă de violenţă fizică, de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor. De asemenea, profesorii trebuie să combată orice formă de abuz sexual, emoţional sau spiritual şi să nu aibă un limbaj obscen, vulgar sau aluziv cu elevii.

Elaborarea unui cod al eticii a fost gândită acum câţiva ani, însă a rămas la stadiul de proiect, Ministerul Educaţiei acordând prioritate Strategiei anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. Strategia se referă la Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, precum şi la monitorizarea activităţii Consiliului Naţional de Etică pentru Învăţământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar.