Serbia nu va deveni membră a UE până nu se rezolvă problema minorităţii bulgare

Serbia nu va deveni membră a UE până nu se rezolvă problema minorităţii bulgare, a afirmat vicepreşedintele Bulgariei, Margarita Popova, declaraţia sa survenind după ce România a ridicat şi ea problema vlahilor din Valea Timocului, în momentul în care Belgradul a primit statutul de ţară candidată.

”Serbia va deveni membră a UE, dar asta nu se va întâmpla până când problemele de aici nu se vor rezolva”, a declarat Popova în timpul unei vizite la Bosilegrad, oraş din Serbia unde trăiesc foarte mulţi etnici bulgari.

Ea a lăsat să se înţeleagă că Sofia va folosi dreptul de veto pentru a se asigura că Belgradul respectă drepturile comunităţii bulgare.

Margarita Popova le-a promis locuitorilor din Bosilegrad că, împreună cu Universitatea din Sofia, va lansa o campanie pentru a-i ajuta pe etnicii bulgari să studieze la facultăţi din Bulgaria.

Vicepreşedintele bulgar a evocat nevoia dezvoltării unei noi politici faţă de bulgarii care trăiesc în afara graniţelor ţării, în special pentru cei din Serbia, Macedonia, Moldova şi Ucraina.

România a ridicat problema respectării drepturilor minorităţii vlahe(române din Valea Timocului, la Consiliul Afaceri Generale din 28 februarie, premergător Consiliului European din 1 şi 2 martie. Bucureştiul a cerut garanţii pentru respectarea drepturilor românilor din Serbia.

Urmare a acestei poziţii, ambasadorii României şi Serbiei la UE au semnat, la 1 martie, la Bruxelles, protocolul privind protecţia minorităţilor, iar Serbia a primit statutul de ţară candidată la UE, decizie luată de şefii de stat şi de guvern la Consiliu.

Documentul prevede, printre altele, dreptul la autoidentificare liberă, dreptul de a învăţa în limba română, dreptul de a utiliza alfabet român, slujbă în limba maternă, dreptul de a avea acces la mass-media în limba maternă.

Comunitatea românească din Serbia numără în jur de 300.000-350.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.