Senatul a aprobat ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere a Serbiei la Uniunea Europeană

Plenul Senatului a aprobat luni proiectul de ratificare a Acordului de stabilizare şi de asociere a Republicii Serbia la UE.

În favoarea ratificării proiectului s-au exprimat 78 de senatori, în timp ce cinci senatori au votat împotrivă iar trei s-au abţinut de la vot.

Prezent la dezbaterile din plenul Senatului, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a susţinut că politica României a fost, în mod consecvent, una de sprijinire a Serbiei în obiectivele sale de aderare la Uniunea Europeană.

"Prin aprobarea acestui acord, Senatul consacră statutul de candidat oficial al Serbiei la Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o concretizare a perspectivei europene a acestei ţări, pe care, prin politica sa generală, România a susţinut-o consecvent, mai ales că este vorba de un stat din Balcanii de Vest", a spus ministrul.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean (PSD), a reamintit faptul că membrii forului pe care îl reprezintă au ţinut cont, în întocmirea raportul de admitere a proiectului de lege, de asumarea de către Parlamentul României a unui document privind necesitatea respectării de către Serbia a criteriilor UE, în special cele referitoare la respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Potrivit acestuia, Declaraţia Parlamentului României va fi inclusă şi în "instrumentul de ratificare pe care România îl va transmite depozitarului Acordului de asociere a Serbiei la UE".

"Este o procedură de ratificare care a fost mai laborioasă decât alte proceduri de ratificare a altor Acorduri naţionale. Acest subiect a fost intens discutat în ultimele luni şi săptămâni. (...) Pe de-o parte, această procedură de ratificare reflectă un interes şi o poziţie constante ale României pentru sprijinirea parcursului european al Serbiei, iar pe de altă parte transmite un semnal european cu privire la necesitatea şi pentru Serbia de a respecta criteriile politice de aderare, inclusiv a respectării drepturilor minorităţilor naţionale din Serbia, cu specială privire spre comunitatea românilor, indiferent de numele sub care aceştia sunt cunoscuţi - români sau vlahi. Propunem ca ratificarea să fie însoţită de textul unei Declaraţii a Parlamentului. Este o soluţie la care s-a ajuns nu simplu. Există cel puţin o comisie a Senatului care a dat un aviz negativ, de respingere a ratificării acordului", a explicat Corlăţean.

Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a susţinut, pe de altă parte, că nu a simţit că situaţia românilor timoceni s-ar fi îmbunătăţit în ultima perioadă, precizând că a primit un mandat din partea românilor din Serbia să nu voteze proiectul de ratificare a Acordului de asociere a Serbiei la UE.

"Vă mărturisesc că noi am făcut tot ceea ce omeneşte se putea face. Problema este însă că în toată această perioadă, eu, ca reprezentant al românilor din Serbia în Parlamentul României, nu am văzut nici o îmbunătăţire a tratamentului aplicat etnicilor români din Serbia. În ultima săptămână au fost câteva episoade care m-au îngrijorat. Aşa cum ştiţi, Comisia românilor de pretutindeni a dat aviz negativ proiectului de ratificare a Acordului de stabilizare, tocmai pentru a da un semnal partenerilor noştri că dorim integrarea în UE a statului vecin, că dorim ca românii din Serbia să trăiască într-un stat european, să se poată bucura de limba română în şcoli şi în biserici. Am avut o atitudine pozitivă, dar nu am văzut un semn pozitiv din partea autorităţilor de la Belgrad. M-am consultat cu românii din Serbia şi nu am primit un mandat din partea acestora să votez ratificarea acestui Acord", a afirmat Badea.

Acest proiect a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor, Senatul fiind Cameră decizională în acest caz.