Senatul a adoptat legea im(p)unităţii avocaţilor "băieţilor deştepţi"

Cu 85 de voturi pentru, 41 voturi împotrivă şi 2 abţineri, Senatul a adoptat luni legea care le conferă avocaţilor puteri sporite în raport cu organele legii. Această lege pare gândită special pentru a veni în sprijinul avocaţilor care oferă consultanţă "băieţilor deştepţi" care se ocupă cu fraude în achiziţiile publice, spălare de bani, evaziune fiscală, trafic de influenţă.

Noua lege, primită cu critici de DNA, prevede că procurorii nu vor mai avea voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat, sau a "suporturilor de sunet, imagine şi date", adică a calculatoarelor sau telefoanelor mobile aparţinând avocaţilor.

Excepţie de la această nouă regulă fac situaţiile în care există probe sau indicii temeinice că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte penale, favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei şi alte "probleme" similare de această natură.

Mai mult, avocaţii nu mai răspund în faţa legii dacă nu denunţă fapte de corupţie despre care află în exercitarea profesiei, cu excepţia infracţiunilor de violenţă sau terorism.

Proiectul de lege care modifică substanţial legea avocaţilor, iniţiat de senatorul PSD Ioan Chelaru, fost avocat al lui Sorin Ovidiu Vîntu, a fost depus încă din decembrie 2014 de un grup de parlamentari, marea majoritate şi avocaţi, printre aceştia regăsindu-se şi avocaţii Ponta şi Şova.

Merită reamintit ca, deşi se susţine că Ponta şi Şova ar fi principalii beneficiari ai acestui proiect legislativ care ar fi menit să-i scape de acuzaţii în dosarul Turceni-Rovinari că în cazul Şova este vorba de înscrisuri între avocaţi (Şova-Ponta) şi nu raporturi avocat - client iar pe relaţia cu Turceni şi Rovinari probele sunt ridicate de mult şi legea nu se aplică retroactiv pentru a duce la nulitatea probelor.

Dacă va fi adoptată, această lege ar putea veni mănuşă avocaţilor care acordă "consultanţă" aşa numiţilor `baieţi deştepţi` care vor să ştie cum să ungă roţile sistemului fără să-i pândească puşcăria.

"Dacă vine la tine un băiat descurcăreţ şi te întreabă cum să facă să dea şpagă la un primar 10% ca să ia un contract de anvelopare de blocuri, ce măsuri să-şi ia să nu i se facă flagrant, cum să scoată banii de şpagă din firmă pentru "consilierul" unui politician, poţi ca avocat să te alegi, în stadiul actual al legislaţiei, cu un dosar penal pentru instigare la dare de mită/fraudă cu fonduri comunitare/evaziune fiscală.", a explicat pentru Epoch Times dl avocat Dumitru Dobrev de la casa de avocatură Dobrinescu Dobrev

Astfel, după alineatul 4 al articolului 46 se introduc trei noi alineate cu următorul cuprins:

(1) Persoana care face publică în mod ilegal o informaţie confidenţială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operaţional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat sau despre care a aflat în alt mod, dar în legătură cu calitatea sa de avocat, este pedepsită de lege. Pedeapsa prevăzută de lege se aplică şi în situaţia în care avocatul divulgă secretul terţului şi după decesul persoanei vizate. Este agravantă situaţia în care avocatul divulgă secretul profesional pentru un folos personal sau cu intenţia de îmbogăţire personală sau unui terţ sau de a prejudicia clientul.

(2) Sunt exoneraţi de mărturie membrii organelor profesiei care au obligaţia de confidenţialitate cu privire la informaţii de care iau cunoştinţă în exercitarea demnităţilor profesionale. Deopotrivă aceştia au obligaţia de secret profesional.

(3) Avocatul nu răspunde pentru nedenunţarea infracţiunilor planificate de care are cunoştinţă în exercitarea profesiei,cu excepţia următoarelor infracţiuni:
- omor sau ucidere din culpă
- genocid, crimă împotriva umanităţii sau crimă de război
- răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian şi naval săvârşit de o grupare teroristă.

În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii şu consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.

Cu alte cuvinte, avocaţii pot să dea liniştiì consultanţă pentru evazionişti cu TVA şi accize şi pentru regi ai asfaltului fără să li se întâmple nimic, dacă, bineînţeles, intră în vigoare amendamentele senatorului PSD Chelaru (fost avocat şi om de încredere a lui Sorin Ovidiu Vîntu, potrivit Hotnews) la Legea nr. 51/1995.

"Pe de altă parte avocăţeii mărunţi care lucrează în marile case de avocatură trebuie să-şi ţină gura şi să nu devină avertizori de integritate căci aliniatul 1 îi incriminează.", a adăugat dl avocat Dobrev.

Cine sunt parlamentari-avocaţi care doresc imunitate extinsă pentru ei şi confraţii lor

Boboc Cătălin - senator PNL; Chelaru Ioan - senator PSD (avocat); Chiuariu Tudor-Alexandru - senator PNL (avocat); Corlăţean Titus - senator PSD; Donţu Ovidiu-Liviu - senator PSD (avocat); Federovici Doina-Elena - senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra - senator UNPR (fost avocat); Miron Vasilică-Steliana - senator PNL (avocat); Nicolae Şerban - senator PSD (avocat); Nicula Vasile-Cosmin - senator PSD; Pataki Csaba - senator UDMR; Popa Nicolae-Vlad - senator PD-L (avocat); Şova Dan-Coman - senator PSD (avocat); Tise Alin-Păunel - senator PD-L (avocat); Adam Luminiţa-Pachel - deputat PP-DD (avocat); Bărbulescu Daniel-Ionuţ - deputat PSD (avocat); Cătăniciu Steluţa-Gustica - deputat Independent (avocat); Cseke Attila-Zoltan - deputat UDMR; Emacu Gheorghe - deputat UNPR; Fenechiu Cătălin-Daniel - deputat PP-DD (avocat); Florea Daniel - deputat PSD (avocat); Ionescu Aurelian - deputat PC (avocat); Iordache Florin - deputat PSD (avocat); Manolache Marius - deputat PSD (avocat); Máté András-Levente - deputat UDMR (avocat); Nicolicea Eugen - deputat UNPR; Pâslaru Florin-Costin - deputat PSD; Podaşcă Gabriela-Maria - deputat PSD; Popa Radu Mihai - deputat PP-DD; Stragea Sorin Constantin - deputat PSD.

Senatorul PSD Ioan Chelaru este şi preşedintele Uniunii Juriştilor din România. UJR a primit în 2014, de la Guvernul Ponta, statutul de organizaţie de utilitate publică, statut din care decurg o serie de avantaje financiare. Printre membrii UJR se numără, potrivit propriei declaraţii de interese, şi Vlad Stoica, seful Cancelariei Prim-Ministrului, avocatul Victor Ponta.

Votul final asupra acestei legi va fi dat de Camera Deputaţilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.