Şeful Marelui Stat Major american mărturiseşte în Congres ca l-a sunat pe omologul chinez promiţându-i că îl va preveni în cazul unui atac american

Generalul Mark Milley
Generalul Mark Milley (SAUL LOEB/AFP via Getty Images)

Şeful Marelui Stat Major american, generalul Mark Milley, şi-a apărat, marţi, în faţa Congresului american, apelurile telefonice pe care le-a iniţiat fără ştirea preşedintelui Donald Trump, pentru a vorbi cu omologul său chinez, căruia i-a promis, printre altele, că îl va avertiza dacă Trump va lansa un atac împotriva Chinei.

Dezvăluiri despre aceste conversaţii - două la număr, desfăşurate pe 30 octombrie 2020 şi 8 ianuarie 2021 - au apărut în cartea "Peril"(Primejdie), scrisă recent de Rob Woodward şi Robert Costa, jurnalişti la Washington Post. În carte, autorii susţin că motivul principal pentru care Milley a luat aceste măsuri extraordinare este că nu mai avea încredere în preşedintele SUA şi se temea că acesta va ataca China.

În acelaşi volum, este descrisă însă o întâlnire ţinută de Milley cu şefii comandamentelor armatei SUA pe care i-a chemat în biroul său din Pentagon pe 8 ianuarie pentru a-i face să depună un „jurământ” de a nu urma ordinele lui Trump.

Citiți și Generalul Milley confirmă tacit convorbirile avute cu chinezii. Pentagonul îl apără

„Nu ştii niciodată care este punctul de explozie al unui preşedinte”, ar fi spus Milley, potrivit cărţii scrise de Bob Woodward şi a lui Robert Costa.

Milley a luat măsuri extraordinare şi a convocat o întâlnire secretă în biroul său din Pentagon pe 8 ianuarie pentru a revizui procesul de comandă militară, inclusiv lansarea de operaţiuni nucleare. Vorbind cu oficiali militari de rang înalt din cadrul Centrului Naţional de Comandă, camera decizională privind operaţiunile de război a Pentagonului, Milley i-a instruit să nu primească ordine de la nimeni decât dacă el este implicat, potrivit CNN.

"Indiferent de ceea ce vi se spune, aceasta este procedura. Eu fac parte din această procedură", a spus Milley, inserându-se ilegal în procesul de comandă, înainte de a înconjura camera şi a-l privi pe fiecare general în ochi, cerându-i să confirme verbal că a înţeles.

„Milley a considerat acceptarea ideii drept un jurământ”, au scris autorii.

Aflat la începutul săptămânii la audieri sub jurământ în faţa Congresului, generalul Milley a declarat că, după apelul din 8 ianuarie cu omologul său chinez, el l-a informat pe secretarul de stat de atunci Mike Pompeo şi pe fostul şef de cabinet de la Casa Albă Mark Meadows de iniţiativa sa. El a susţinut, de asemenea, că i-a spus lui Nancy Pelosi, preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, că Trump nu va fi capabil să lanseze o armă nucleară de unul singur.

Cartea scrisă de Woodward şi Costa a generat cereri pentru demisia lui Milley şi deferire în faţa Curţii Marţiale, generalul fiind învinuit de uzurparea lanţului de comandă şi trădare.

În ceea ce priveşte retragerea trupelor americane din Afganistan, de asemenea supervizată de Milley, acesta a susţinut că nu a fost de acord cu calendarul de retragere propus de Joe Biden şi l-a avertizat că guvernul afgan este pe cale să se prăbuşească.

Mărturia lui Milley şi cea a generalului Kenneth McKenzie, şeful Comandamentului Central al armatei SUA, contrazic o afirmaţie făcută de Joe Biden imediat după dezastrul retragerii din Afganistan, în care acesta susţinea că nu a fost avertizat de o iminentă cădere a regimului afgan.

Milley a declarat în faţa Congresului că, din cauza modului de retragere din Afganistan, protejarea SUA de eventuale atacuri teroriste în următoarele 12-36 de luni „va fi mult mai dificilă acum”.