Şeful Interpolului dat dispărut după o călătorie în China

Poliţia franceză investighează aparenta dispariţie a şefului Interpolului. Soţia acestuia a anunţat că a dispărut după o călătorie pe care a efectuat-o în China, la sfârşitul lunii septembrie.

Autorităţile franceze au deschis o investigaţie asupra locului unde se află şeful Interpolului, au declarat vineri surse din cadrul poliţiei pentru câteva organizaţii media, potrivit Deutsche Welle.

Cetăţeanul chinez Meng Hongwei, ales la conducerea Interpolului în 2016, a călătorit în China la sfârşitul lunii septembrie şi de atunci nu s-a mai auzit nimic de el, a declarat soţia acestuia poliţiei.

Interpolul a declarat presei că este la curent cu rapoartele media legate de presupusa dispariţie a lui Meng.

“Aceasta este o problemă pentru autorităţile relevante din Franţa şi China”, a susţinut agenţia într-o declaraţie, însă a precizat că operaţiunile zilnice sunt conduse de secretarul general al Interpol, germanul Jürgen Stock.

Sediul Interpolului este în oraşul Lyon, în centrul Franţei.

Meng a fost adjunct al ministrului chinez pentru securitate publică înainte să devină primul oficial chinez preşedinte al Interpolului. De asemenea, el a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru Controlul Narcoticelor şi director al Biroului Naţional pentru Contraterorism în China.

La vremea alegerii lui Meng, organizaţii pentru drepturile omului precum Amnesty Internaţional şi-au exprimat temerile că Beijingul ar putea folosi Interpolul pentru a aresta dizidenţi şi refugiaţi chinezi aflaţi în străinătate.

Alegerea este surprinzătoare deoarece regimul comunist chinez, pentru care Ministerul Securităţii Statului funcţionează drept călău şi torţionar, este printre cele mai dictatoriale din lume. China menţine un sistem de lagăre de muncă - fondat în timpul Revoluţiei culturale a lui Mao Tsedun - unde un număr estimat la 4 milioane de persoane muncesc în condiţii brutale, fără plată, pentru a produce o gamă imensă de bunuri care se vând în lumea liberă. Tortura este normală în timpul anchetelor poliţiei chineze şi în perioadele de detenţie, deseori arbitrară.

Pe lângă duritatea cu care suprimă intelectuali, avocaţi, ţărani expropriaţi, grupuri etnice - precum uigurii, tibetanii -, grupuri spirituale - populara mişcare Falun Gong - sau religioase - precum creştinii, inclusiv cei romano-catolici, din 2001, regimul comunist chinez este acuzat de organizarea unei industrii macabre de recoltare forţată de organe de la prizonierii politic închişi în vastul sistem de lagăre de muncă şi închisori negre.