Şeful diplomaţiei UE: "Nu putem impune sancţiuni unor ţări terţe care ajută Rusia"

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a efectuat o vizită de două zile în Ucraina pentru a se întâlni cu o serie de oficiali de rang înalt ai ţării, în ceea ce a devenit acum un turneu regulat de sprijin, informează Reuters.

Aflat în vizită în Ucraina pentru a patra oară în doi ani, Borrell a fost tranşant în a-şi îndemna domeniul de activitate să facă mai mult pentru Ucraina.

"Până la sfârşitul anului, UE va dona Ucrainei mai mult de 1 milion de obuze", a declarat Borrell în timpul vizitei sale la Kiev, la 7 februarie, adăugând că producţia militară a Uniunii a crescut cu 40% de la începutul anului 2022.

Până în februarie, membrii UE au dat Ucrainei mai puţin de jumătate din suma promisă, care trebuia iniţial plătită integral până în martie 2024.

Borrell a insistat, de asemenea, pentru acordarea de pachete de ajutor economic şi militar de mai multe miliarde de euro Ucrainei şi pentru creşterea presiunii sancţiunilor asupra Rusiei.

Cu toate acestea, în spatele discursurilor optimiste ale oficialilor UE, multe întrebări rămân nerezolvate.

Economia Rusiei a înregistrat o creştere de 2,6% în 2023, potrivit Băncii Mondiale, Moscova reuşind să se eschiveze de la sancţiuni prin intermediul ţărilor terţe. Dincolo de front, avantajul Rusiei în materie de obuze şi arme, produse pe plan intern sau procurate din străinătate, devine critic.

UE pare incapabilă să rezolve pe deplin ambele probleme.

Într-un interviu acordat publicaţiei Kyiv Independent din Kiev la 7 februarie, Borrell a vorbit despre eludarea sancţiunilor impuse Rusiei, despre ascensiunea grupurilor populiste în Europa şi despre motivul pentru care, în ciuda creşterii producţiei, Europa încă se străduieşte să ofere Ucrainei tot ceea ce are nevoie pentru a câştiga.

"Nu putem impune sancţiuni unor ţări terţe"

În ciuda diverselor analize independente care fac aluzie la capacitatea Rusiei de a se adapta şi de a se dezvolta chiar şi cu sancţiunile impuse de Occident, Borrell este sfidător.

"Nu, economia rusă nu o duce atât de bine", a declarat el.

"Acesta este keynesismul (militar) de război", a spus Borrell, referindu-se la politica economică care sugerează că majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru armată şi apărare stimulează creşterea economică.

Teoria, numită după economistul britanic John Maynard Keynes, a fost folosită pentru a descrie creşterea economică rapidă din Germania nazistă. Acum, tot mai mulţi oficiali o aplică Rusiei lui Vladimir Putin.

"Economia rusă este cu siguranţă stimulată de efortul de război, dar inflaţia este foarte mare, rubla este foarte scăzută, veniturile din vânzarea de hidrocarburi sunt, de asemenea, în scădere", a adăugat Borrell.

Toate cele trei argumente au fost dezbătute de experţi.

În ciuda faptului că inflaţia în Rusia a ajuns la 7,5% în 2023, aceasta este în scădere faţă de 11,8% înregistrată cu un an înainte. Rubla, menţinută pe linia de plutire de intervenţiile Băncii Centrale a Rusiei, a pierdut doar 30% faţă de valoarea sa de dinaintea războiului de proporţii.

Potrivit Şcolii de Economie de la Kiev, veniturile din exporturile de petrol rusesc vor atinge 183 de miliarde de dolari în 2023, veniturile fiind comparabile cu cele de dinaintea războiului.

Potrivit Bloomberg, peste 45% din exporturile de petrol ale Rusiei au fost gestionate de o "flotă din umbră", construită pentru a ocoli sancţiunile europene şi americane. De asemenea, Rusia şi-a redirecţionat rutele comerciale şi şi-a vândut hidrocarburile către ţări precum China şi India, care nu sunt obligate de sancţiuni.

Şi se pare că UE nu are niciun plan privind modul în care să abordeze această problemă.

"Uitaţi, sancţiunile europene nu sunt extrateritoriale, putem pune sancţiuni asupra subiecţilor noştri pentru că se supun legii noastre, dar nu putem impune sancţiuni asupra ţărilor terţe", a declarat Borrell.

Între timp, statisticile Institutului de Finanţe Internaţionale au constatat că, între martie 2022 şi octombrie 2023, exporturile germane de maşini şi piese în Kârgâzstan au crescut cu 5.500%.

Kârgâzstanul, membru al uniunii economice conduse de Moscova, este una dintre principalele destinaţii prin care tehnologia militară şi non-militară intră acum în Rusia, ocolind sancţiunile UE.

Lupta internă din UE

UE, o uniune liberă formată din 27 de ţări, are suficiente probleme proprii.

Adoptarea de noi sancţiuni este obstrucţionată de dispute interne, creşterea producţiei militare este lentă, iar viitoarele alegeri din UE vor deschide calea pentru ca un număr tot mai mare de grupuri populiste de extremă stânga şi de extremă dreapta care se opun Ucrainei să dicteze agenda.

Mişcarea Naţional-Franceză, Partidul Libertăţii din Olanda, Alternativa pentru Germania (afd) şi o serie de alte formaţiuni conduc în sondaje sau se află pe locul al doilea în ţările respective.

"Cred că sprijinul pentru Ucraina este ceva cu adevărat răspândit în spectrul politic din Europa", a declarat Borrell.

"Sondajele sunt sondaje, suntem la trei luni de la alegeri, lăsaţi-i pe cetăţenii europeni să se gândească la asta. Aceasta este o ocazie bună pentru a le explica europenilor de ce sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue", a adăugat el.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este "o chestiune care ţine de propria noastră securitate", a spus Borrell.

În ceea ce priveşte securitatea UE, este greu să nu ne învârtim în cerc la producţia lentă de arme şi muniţii, care, după doi ani, nu este încă în măsură să acopere nevoile Ucrainei şi ale sale.

Vorbind la Varşovia, în drum spre Kiev, Borrell a declarat că "cea mai rapidă şi mai ieftină şi (cea mai) eficientă modalitate de a creşte aprovizionarea noastră cu muniţie pentru Ucraina este să nu mai exportăm către ţări terţe".

La Kiev, Borrell şi-a atenuat evaluarea, dar a promis totuşi să livreze cât mai mult posibil.

"Înainte de războiul din Ucraina, europenii aveau contracte de export în toată lumea. Şi cu siguranţă acum trebuie să redirecţionăm această producţie pentru a da prioritate nevoilor ucrainene", a spus Borrell.

"Dar acest lucru nu se poate face peste noapte", a adăugat el, spunând că fiecare stat membru trebuie să renegocieze contractele cu statele străine şi cu propria industrie.