Şefii diplomaţiilor albaneză şi kosovară, la Belgrad pentru detensionarea relaţiilor

Şefii diplomaţiilor kosovară şi albaneză au sosit joi la Belgrad pentru a atenua tensiunile între sârbi şi albanezi, reanimate în 14 octombrie când un drapel al 'Albaniei Mari', etalat pe un stadion belgrădean, a ofensat o naţiune întreagă şi a provocat o criză politică fără precedent, potrivit AFP.

Omologul lor sârb, Ivica Dacic, le-a întins mâna şi şi-a exprimat satisfacţia pentru prezenţa colegilor săi 'veniţi aici pentru a depăşi problemele'.

Incidentul arată că un gest foarte mărunt ' este suficient pentru a distruge marile eforturi desfăşurate pentru a se ajunge la o normalizare a relaţiilor şi la o stabilitate regională', a spus Dacic.

Vizita lui Enver Hoxhaj, şeful diplomaţiei Kosovo, şi Ditmir Bushati, ministrul albanez al afacerilor externe, nu este oficială. Ea are loc în cadrul unei reuniuni cu omologii lor din ţările balcanice occidentale, organizată sub auspiciile UE, care este hotărâtă să-i oblige pe sârbi şi pe albanezi să-şi normalizeze relaţiile.

În 14 octombrie, o dronă de care era atârnat un drapel cu harta 'Albaniei Mari' - un proiect naţionalist vizând unirea tuturor albanezilor îmtr-un singur stat, între care şi etnicii albanezi din Kosovo, care constituie majoritatea populaţiei - a survolat stadionul pe care se disputa un meci de fotbal între Serbia şi Albania.

Această 'provocare' a antrenat un dialog pe un ton ridicat între Belgrad şi Tirana, precum şi amânarea cu trei săptămâni a vizitei în Serbia a primului ministru albanez Edi Rama, prima a unui şef de guvern în ultimii 68 de ani, prevăzută iniţial pentru miercuri.

'Mă tem că această Albanie Mare să nu fie, din nefericire, doar coşmarul Serbiei. Ea nu a făcut parte niciodată din proiectele şi obiectivele noastre politice. Scopul nostru este să vedem toată regiunea încadrată pe deplin în UE', a asigurat Bushati.

Şeful diplomaţiei albaneze a afirmat că 'afacerile de stat nu ar trebui să fie dictate printr-un act de huliganism în timpul unui meci de fotbal'.

'Suntem mai mult decât hotărâţi să lucrăm cu toate ţările din regiune, cu guvernul sârb pentru a realiza proiecte de importanţă regională', a spus el.

'Nu naţionalismul este numitor comun în regiunea noastră, ci voinţa de a accede la prosperitate economică şi socială', a insistat el.

La rândul său, ministrul kosovar a subliniat caracterul 'istoric' al vizitei sale la Belgrad.

'Ceea ce era inimaginabil încă în 2011 se produce astăzi, arătând până în ce punct relaţiile noastre s-au destins', a spus Hoxhaj.

Independenţa Kosovo, proclamată unilateral în 2008, nu a fost recunoscută niciodată de Serbia.

În pofida poziţiei sale ferme faţă de statutul Kosovo, Serbia a încheiat în aprilie 2013 cu guvernul kosovar un acord considerat 'istoric' pentru normalizarea relaţiilor dintre ele, ceea ce i-a permis să înceapă în ianuarie negocierile pentru aderarea la UE.

Enver Hoxhaj a lansat un apel la continuarea şi extinderea acestui dialog cu scopul de a se ajunge la 'o deplină normalizare a relaţiilor' şi, cum doreşte Bruxelles-ul înainte de aderarea Serbiei la UE, la semnarea unui acord juridic obligatoriu între cele două ţări.

Pentru Kosovo, acest document ar fi echivalentul unui 'tratat de pace' cu Serbia.

'Acest tratat ar fi înţeles, în ceea ce ne priveşte, ca o recunoaştere a Kosovo, ca o uşă deschisă aderării Kosovo la ONU şi ar reprezenta începutul unui proces de reconciliere între cele două state', a spus el.

'În calitate de ministru al afacerilor externe, eu sunt şi un simbol al suveranităţii statului. Peste tot pe unde mă duc, personific suveranitatea Kosovo în calitate de stat independent', a estimat el.

Şeful diplomaţiei kosovare participă la o conferinţă informală a miniştrilor afacerilor externe şi ai celor ai economiei din ţările balcanice occidentale la Belgrad.

Comisarii europeni ai extinderii, Stefan Fulle, şi afacerilor economice şi monetare, Jyrki Katainen, participă de asemenea la aceasta reuniune.