Şefii administraţiilor de comune, sate şi oraşe din Moldova cer Parlamentului să adopte Legea finanţelor publice locale în lectură finală

Şefii administraţiilor de comune, sate şi oraşe din R.Moldova cer Parlamentului să adopte Legea finanţelor publice locale în lectură finală. Peste 100 de primari purtând pancarte au mers vineri, în coloană, de la Arca de Triumf până la sediul guvernului republicii, unde au scandat "Susţineţi reforma finanţelor publice!", "Nu rataţi momentul!", "Dorim lege nu fărădelege!", "Fapte, nu promisiuni. Progres, nu regres!", "Suntem cu UE şi cu interesele naţionale!".

Potrivit "Infotag", preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Tatiana Bandan, a spus la miting că asupra multor primari s-au făcut presiuni pentru ca aceştia să participe la acţiunea de protest. Conform spuselor sale, primarii pledează în sprijinul Legii finanţelor publice locale şi doresc ca documentul să intre în vigoare din 1 ianuarie 2014.

Directorul executiv al Congresului, Viorel Furdui, a accentuat că primarii pledează pentru susţinerea legii şi anume pentru acest motiv protestează. Potrivit lui, în prezent, fondurile pentru autorităţile locale se distribuie în funcţie de apartenenţa de partid a conducătorilor acestora. Furdui a afirmat că deputaţii pot relua votarea doar în anul 2014 şi chiar în 2015, când vor fi alegeri şi legislatorilor iarăşi nu le va păsa de lege.

Primarul mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, a declarat că dacă deputaţii nu vor adopta legea, prin urmare aceştia nu doresc descentralizarea, integrarea europeană şi "le place să trăiască şi să lucreze după vechiul sistem sovietic".

Potrivit edilului, conform Legii finanţelor publice locale, 1 mlrd. de lei vor fi alocaţi de la bugetul de stat pentru primării, iar dacă parlamentarii nu vor vota în lectura a treia, toţi banii vor ajunge la partide. Primarul a mai afirmat că nu a susţinut din start prima variantă a proiectului de lege în care erau multe aspecte neluate în calcul, dar după ce actul a fost corectat, primăria îl susţine.

Totuşi, Parlamentul a reuşit să adopte vineri, în două lecturi concomitent, amendamentele legislative referitoare la regimul de aflare a cetăţenilor străini în R.Moldova şi înfiinţarea oficiilor teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil (BMA). Acestea vor fi instalate la posturile vamale existente, în preajma localităţilor Hârbovăţ (Anenii Noi), Hagimus (Căuşeni), Sănătăuca (Floreşti), Pârâta, Criuleni şi Rezina.

Deputaţii din Partidul Comuniştilor, care ceruseră joi amânarea dezbaterilor pe marginea documentului şi s-au opus categoric adoptării acestuia, au absentat de la şedinţă. Vineri comuniştii nu au mai venit, după ce un grup de preoţi au blocat dimineaţa intrarea în Palatul Republicii unde au loc şedinţele legislativului.

În aceste condiţii, adoptarea proiectului de lege a fost votată de 53 deputaţi din cei 54 prezenţi; parlamentarul neafiliat, Mihai Godea, s-a abţinut. Deputatul din Partidul Liberal, Valeriu Munteanu, şi-a exprimat speranţa că legea respectivă va avea un impact benefic asupra liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, motiv pentru care liberalii au susţinut proiectul de lege.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a apreciat că adoptarea acestei legi va face posibilă instituirea controlului asupra proceselor migraţionale prin frontiera estică a Moldovei, reprezentând un pas important în contextul angajamentelor asumate în faţa Uniunii Europene, în cadrul negocierilor pentru liberalizarea regimului de vize.

Legislatorii au votat şi pentru adoptarea unor amendamente la Codul Contravenţional, care anulează aplicarea de sancţiuni locuitorilor Transnistriei care deţin cetăţenia altor state şi care nu s-au înregistrat la intrarea în R.Moldova. Anterior, aceştia erau trataţi la fel ca cetăţenii străini şi amendaţi la ieşirea din Moldova. Din acest motiv transnistrenii nu puteau, bunăoară, să vină la Chişinău pentru a pleca peste hotare din aeroport. Acum, ei nu vor trebui să se înregistreze, iar sancţiunile au fost anulate: este suficient să prezinte orice document confirmând că titularul acestuia este locuitor al Transnistriei.

Autorităţile Moldovei au găsit un compromis în privinţa înfiinţării a şase posturi BMA. Participanţii la negocierile în formatul "5+2", inclusiv administraţia Transnistriei, nu sunt împotrivă. În cadrul ultimei runde de tratative de la Bruxelles, din 3 octombrie, vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a oferit informaţii detaliate despre modul de funcţionare a posturilor.

Carpov a subliniat că managementul fluxurilor migraţionale este o componentă esenţială a Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize R.Moldova - UE. Posturile BMA nu vor exercita controlul total al cetăţenilor; cetăţenii străini vor trebui să meargă la acestea independent. Tot acolo ei vor putea obţine toată informaţia necesară în probleme de migraţiune.

La fiecare post va fi montat un stand conţinând informaţia necesară privind înregistrarea cetăţenilor străini. Aceasta va fi o invitaţie de înregistrare la punctele vamale interne, nu obligarea de a se înregistra anume în acestea. Cetăţeanul străin este în drept să aleagă el însuşi locaţia în care îi este mai comod să treacă această procedură: la unul din cele şase oficii teritoriale BMA, în orice centru raional în care există filiala Registru, sau la Chişinău.