Se poate vorbi de un nou crah bursier?
Bursele mondiale, de la Tokyo la Wall Street, trecând prin Frankfurt, Paris sau Londra, au fost puternic zguduite de scăderea ratingului SUA pentru datoria publică. Spectrul unui nou crah bursier planează asupra pieţelor, scrie săptămânalul L'Express în ediţia de luni.
La început, pieţele au fost tulburate de criza datoriei greceşti, apoi de cea europeană. Planul european de ajutoare din 21 iulie nu a reuşit să restabilească decât parţial încrederea investitorilor. De atunci, aproape în fiecare zi a fost o veste proastă care a bulversat bursele mondiale. La sfârşitul lui iulie, Statele Unite au anunţat o creştere redusă pe primul semestru (+1,3%) şi, lucru mai puţin obişnuit, o revizuire în scădere a creşterii anterioare.
Încetinirea activităţii industriale, scăderea consumului şi incertitudinile legate de creşterea mondială contribuie la intensificarea stării generale de îngrijorare. Dar cea mai mare îngrijorare este generată de criza datoriei americane. Pieţele nu au fost satisfăcute de acordul din 2 august dintre democraţi şi republicani în ceea ce priveşte plafonul datoriei, deoarece nu s-a luat nicio hotărâre serioasă pentru reducerea deficitului. În consecinţă, agenţia S&P şi-a pus în aplicare ameninţările şi, vineri, a scăzut pentru prima dată în istoria ei ratingul pentru datoria americană, la AA+. În Europa, unde bursele au scăzut deja mult din cauza crizei datoriei europene, pieţele continuă să se prăbuşească.
Întreprinderile nu sunt complet străine de această scădere. Rezultatele din al doilea trimestru au decepţionat pieţele, mai ales în Europa, unde întreprinderile sunt afectate de revizuirile în scădere ale creşterii în ţările asiatice. Unele dintre ele au fost chiar obligate să-şi revadă previziunile, după un prim semestru considerat totuşi excelent. În Statele Unite, dimpotrivă, întreprinderile au profitat din plin de creşterea susţinută a Americii Latine. Astfel, în al doilea trimestru, 71% dintre întreprinderile americane au publicat rezultate mai mari decât aşteptările, faţă de numai 46% în Europa.
Definiţia crahului bursier - scăderea bruscă şi semnificativă a indicelui unei pieţe sau a mai multor pieţe mondiale - nu este foarte clară, potrivit economiştilor. Ei spun că se poate vorbi de crah atunci când indicele pierde peste 10% într-o şedinţă şi(sau 20% în câteva zile, ceea ce nu s-a întâmplat decât de două ori în cursul secolului XX, în 1929 şi 1987. Chiar şi în 2008, în plină criză financiară, nu a fost un crah bursier, ci pur şi simplu o foarte puternică volatilitate a cursurilor de schimb. Acest lucru nu înseamnă că situaţia de acum este mai puţin îngrijorătoare. De la 22 iulie până acum, mai mulţi indici europeni, precum CAC 40, au pierdut peste 15% din valoarea lor. De asemenea, preocuparea investitorilor este mai mult legată de scăderea consecutivă a cursurilor decât de amploarea acestei scăderi: de zece zile, pieţele scad încontinuu, o premieră mai ales pentru CAC 40.
În week-end-ul trecut, guvernele şi liderii băncilor centrale mondiale şi-au multiplicat eforturile pentru a încerca să găsească o soluţie de ieşire din această situaţie. Miniştrii de finanţe din G7 s-au angajat 'să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a creşterii'. Prin acest lucru trebuie să se înţeleagă că băncile centrale sunt gata să injecteze lichidităţi pe pieţe în caz de panică. Banca Centrală Europeană )BCE( a început să cumpere obligaţiuni spaniole şi italiene. Rezultatul a fost mai degrabă satisfăcător ieri, deoarece la deschiderea burselor europene, crahul atât de temut nu s-a produs.
Pe termen mai lung, este greu de spus ce se va întâmpla pe pieţe. Totul va depinde de credibilitatea soluţiilor politice adoptate pentru dezamorsarea crizei datoriei de o parte şi de alta a Atlanticului, potrivit specialiştilor. Într-adevăr, guvernele au luat decizii importante, dar concretizarea lor întârzie. În Europa, ritmul de aplicare a planului de ajutorare, care nu va fi supus parlamentelor naţionale înainte de sfârşitul lunii septembrie, contribuie din plin la criza de încredere a investitorilor. De asemenea, totul va depinde de aplicarea concretă a planurilor de reducere a deficitelor. Dacă creşterea continuă în pofida reducerilor bugetare, atunci pieţele îşi vor recăpăta un pic de dinamism, conform economiştilor.
