Schimbarea câtorva feţe, insuficientă pentru recâştigarea încrederii alegătorilor români - FT

Căderea guvernului Boc va da PDL timp să-şi reconstruiască popularitatea în scădere înainte de alegeri şi să se distanţeze de austeritate, dar dacă acesta este unicul scop, atunci este unul viciat , scrie Financial Times într-un editorial intitulat "Testul Bucureştiului".

Căderea precedentului guvern poate că a fost determinată de protestele de stradă, dar şi de calculul politic, arată cotidianul financiar britanic.

Însă, restaurarea credinţei alegătorilor presupune ceva mai mult decât schimbarea câtorva feţe - cere eforturi profunde pentru a reforma un sistem politic şi juridic care, la două decenii de la căderea lui Ceauşescu, este încă văzut ca unul clientelar şi corupt.

Orice nou guvern în România trebuie să depună un efort semnificativ pentru a promova statul de drept şi transparenţa, fundamentele unei societăţi stabile, întrucât proceduri formale ale democraţiei, cum sunt alegerile libere, sunt insuficiente, scrie Financial Times.

Protestele care au cuprins România în ultimele săptămâni i-au luat prin surprindere pe politicieni şi poate au contribuit la căderea predecesorului lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Emil Boc. Ele au fost alimentate în parte de frustrarea românilor faţă de programul de austeritate, preţul plătit pentru cei 20 de miliarde de euro luaţi împrumut de la FMI şi UE. Tăierile bugetare şi ale beneficiilor sociale au lovit crunt a doua cea mai săracă ţară din Europa. Până luna trecută, românii au fost exemplari în a suporta durerea. Dar în toată această austeritate s-a strecurat sentimentul că elita politică nu a împărtăţit suficient suferinţa, arată publicaţia economică britanică.

Deşi preşedintele Traian Băsescu a obţinut două mandate succesive pe o platformă anticorupţie, prima condamnare semnificativă a venit abia luna trecută şi încă abundă zvonurile despre favoritisme politice în toate partidele, notează Financial Times.

Cotidianul aminteşte că România şi Bulgria au fost admise în UE cu condiţia de a accepta monitorizarea eforturilor lor de a lupta împotriva criminalităţii şi de a impune domnia legii. Raportul UE de miercuri arată însă că mai sunt încă multe lucruri de făcut, deşi România stă mai bine decât Bulgaria.

Este, totodată, o lecţie şi pentru alte ţări din regiune, cum ar fi Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Ca şi România, ele încearcă să facă faţă crizei economice din Europa. E destul de greu să faci progrese, când economia externă se clatină. Însă va fi o bătălie pierdută fără un efort susţinut din partea clasei politice de a crea o cultură politică, judiciară şi de afaceri transparentă, conchide editorialul publicat de Financial Times.

Cotidianul britanic publică, de altfel, în ediţia online, mai multe articole despre situaţia politică din România, inclusiv despre raportul CE privind lupta anticorupţie. Într-unul din aceste articole, publicat în secţiunea de bloguri, jurnalistul Stefan Wagstyl spune că necazurile pentru preşedintele Băsescu şi aliaţii lui din coaliţia de centru-dreapta nu se vor sfârşi odată cu aprobarea, joi, a noii echipe guvernamentale conduse de Mihai-Răzvan Ungureanu.

Dacă ideea este de a echilibra continuitatea politicii cu o schimbare şi reîntinerire de personal, atunci s-a reuşit acest lucru, scrie jurnalistul, menţionându-i pe Bogdan Drăgoi şi Lucian Bode şi redând declaraţia premierului desemnat despre echipa sa de profesionişti tineri care merită să le fi acordată încredere.

Şeful serviciului de informaţii externe al României vine în fruntea guvernului cu puţină experienţă politică personală, dar cu mult bagaj politic, notează jurnalistul. El adaugă, însă, că mulţi români sunt suspicioşi în privinţa oricărei persoane cu legături cu securitatea, din cauza rolului jucat de poliţia politică a comuniştilor.

Noul premier este un vechi aliat al "abilului" preşedinte Băsescu, un fost veteran al PDL, care încearcă să recîştige o parte din popularitatea pierdută a vechiului său partid. Cu alegerile locale prevăzute în iunie, iar cele parlamentare în noiembrie, nu prea mai e timp: PDL are în jur de 20%, în timp ce alianţa opoziţiei de stânga 50%. Nici economia nu-i va fi preşedintelui de prea mare ajutor, păşind la marginea recesiunii. Nu e niciun semn - cel puţin până acum - că noul guvern nu va respecta angajamentele lui Boc de a ţine sub control strict deficitul. Dacă creşterea economică prognozată de 2% va fi mai mică, atunci va fi chiar mai greu pentru Băsescu şi aliaţii lui să ţină în echilibru realităţile economică şi politică, estimează jurnalistul.