Savantii se tem ca Amazonul ar putea fi distrus mult mai repede decat se asteptau

Savantii care au participat la Conferinta ONU din Bali asupra Climatului sustin ca un ciclu vicios al schimbarii climaterice si al defrisarii ar putea distruge cea mai mare padure tropicala a lumii mai repede decat s-au asteptat.

Cercetatorul Dan Nepstad numeste fenomenul o “furtuna perfecta” de defrisare: pe masura ce focul si cresterea vitelor distrug padurea amazoniana in Brazilia, copacii ramasi elibereaza tot mai putina umiditate, producand un climat mai uscat care ucide tot mai multi copaci. Acest fenomen contribuie la ciclul vicios al distrugerilor.

Un studiu sponsorizat de Banca Mondiala eliberat in 2007 a prezis ca Amazonul ar putea deveni o savana ierboasa pana la sfarsitul secolului.

Nepstad a intocmit un raport pentru Fondul Mondial al Vietii Salbatice (WWF) care a fost eliberat la conferinta din Bali din decembrie 2007. El sustine ca o distrugere substantiala ar putea avea loc mult mai curand decat sfarsitul secolului.

“Daca punem la un loc aceste procese, putem vedea aceste dezastre pana in 2030 — si nu pana la sfarsitul secolului — tinand cont de tendintele curente; 55% dintre padurile amazoniene vor fi curatate sau rarite printr-o oarecare combinatie de defrisare, seceta si foc,” a declarat Nepstad.

Copacii vii absorb carbon si multi savanti considera ca eliberarea carbonului in atmosfera incalzeste planeta si alimenteaza schimbarea globala a climatului.

Nepstad sustine ca o moarte raspandita a copacilor din zona Amazonului la o scara prezisa de el ar elibera pana la 26 de miliarde de tone de carbon, echivalentul a cat produce intreaga planeta in aproximativ 2 ani si jumatate.

Antonio Nobre de la Institutul National Brazilian de Cercetare din zona Amazonului sustine ca semnele unui ciclu climateric distructiv sunt deja detectabile.

Christiane Ehringhaus, care studiaza Amazonul la Centrul pentru Cercetarea Internationala a Padurilor, sustine ca nu ar fi surprinsa daca viitorul Amazonului este mai intunecat decat s-a asteptat initial. Ea sustine ca la acest proces ar fi putut sa contribuie ciclul uscarii si ca acesta ar fi putut fi intensificat de arderile raspandite ale padurilor din 2005.

Raportul WWF sustine ca o mare parte a distrugerilor rezulta din arderea padurilor pentru a curata pamantul, care este apoi folosit pentru a satisface cererea globala de soia, carne de vita si combustibil biologic. Raportul sustine ca o cale de a ajuta la protejarea padurilor este aceea de a intari politicile si programele curente guvernamentale privind folosirea terenurilor.

Nepstad lauda eforturile recente ale Braziliei pentru a crea zone de protectie.

“Vedem succesele enorme ale guvernului brazilian in crearea unor zone de protectie in cadrul procesului de extindere a frontierei agro-industriale — 23 de milioane de hectare de noi zone protejate intr-o perioada de 2 ani incepand cu primele luni ale anului 2004,” a declarat el.

Chiar si asa, raportul sustine ca prezicerile unor daune substantiale pana in 2030 sunt ample. Raportul cere o reimpadurire a zonelor curatate precum si promovarea unei defrisari cu impact redus si a unei agriculturi durabila, pentru a incetini sau a inversa daunele produse asupra padurii tropicale.

Amazonul reprezinta una dintre cele mai diversificate regiuni ale lumii din punct de vedere biologic.