Sârbii aleg duminică între două viziuni radical diferite privind viitorul Serbiei

Alegătorii din Serbia sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerile prezidenţiale, legislative şi locale, după o campanie dominată de problemele economice ale ţării şi nu de tensiunile naţionaliste, care monopolizau de obicei dezbaterile electorale.

Peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi să voteze pentru alegerile prezidenţiale, legislative, locale şi regionale – organizate doar în provincia autonomă Voivodina, din nordul ţării.

Scrutinul din Serbia are loc în contextul în care rata şomajului a atins 24%, iar raţa inflaţiei a depăşit 10%, astfel că dezbaterile au fost dominate, ca şi în alte ţări, de problemele economice.

Dosarul Kosovo, deşi rămâne o problemă importantă în Serbia, izolată multă vreme pe scena internaţională în urma conflictelor din Bosnia şi din Kosovo – a ajuns pentru prima oară în plan secund. Teritoriul va sărbători, anul viitor, cinci ani de la declararea unilaterală a independenţei, iar Belgradul refuză în continuare să recunoască guvernul de la Priştina. Tensiunile se fac însă simţite, mai ales că 110.000 de alegători sârbi din Kosovo îşi vor exprima duminică opţiunile sub supravegherea şi protecţia soldaţilor din KFOR.

Faţă în faţă la scrutinul de duminică se vor afla Partidul Democratic (DS), condus de proeuropeanul Boris Tadici, 54 de ani, şi Partidul Sârb al Progresului (SNS), condus de populistul Tomislav Nikolici, 60 de ani, fost ultranaţionalist convertit din pur pragmatism la cauza europeană.

Pentru a-şi convinge alegătorii, cele două formaţiuni au promis în special crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de noi investiţii străine, după ce criza economică a pus capăt sau chiar a suspendat în mare parte proiectele din ultimii ani.

Liderii celor două parte s-au angajat, de asemenea, să lupte împotriva corupţiei şi a economiei subterane, care, potrivit datelor oficiale, ar reprezenta aproximativ 30% din PIB-ul ţării.

Alegătorii sârbi se vor pronunţa duminică asupra a două viziuni radical diferite privind viitorul Serbiei.

După dezastrul politic, militar, economic şi social din anii ’90, din timpul preşedinţiei lui Slobodan Miloşevici, învins în alegerile din 2000, Boris Tadici, care a demisionat din funcţie la 4 aprilie pentru a putea fi organizate alegerile prezidenţiale anticipate în paralel cu alegerile generale – simbolizează reînnoirea Serbiei, debarasată de vechile obsesii etnice.

Tadici este unul dintre principalii artizani ai acceptării candidaturii Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană, care a fost aprobată oficial de Bruxelles în luna martie. Calificând scrutinul de duminică drept unul “crucial”, el i-a îndemnat pe sârbi să aleagă dacă vor să continue schimbările şi dezvoltarea ţării, acordându-i un ultim mandat de cinci ani. El s-a angajat, dacă va fi reales, să înceapă negocierile în vederea aderării Serbiei la UE înainte de sfârşitul anului 2012.

Conservator, populist şi naţionalist, Tomislav Nikolici a promis, la rândul său, creşeterea impozitelor pentru bogaţi, redistribuirea veniturilor obţinute astfel celor defavorizaţi şi atragerea de investiţii, pentru a susţine în special industria şi agricultura, sectoare care au suferit după izolarea aproape totală din anii ’90.

Mai mult decât atât, liderul SNS a anunţat că are are în vedere construirea unui “canal care să lege Dunărea de Marea Egee”, un proiect faraonic de peste 600 kilometri lungime, care, potrivit presei, aminteşte de iniţiativele lansate în Statele Unite în anii ’30 prin politica New Deal.

Ultimele sondaje arată că Partidul Democratic şi Partidul Sârb al Progresului se află la egalitate, cu aproximativ 30% din intenţiile de vot pentru alegerile legislative. În ceea ce priveşte cursa prezidenţială, Boris Tadici şi Tomislav Nikolici se vor înfrunta în cel de-al doilea tur de scrutin, din 20 mai, în condiţiile în care contracandidaţii lor, în special Jadranka Seseljla, candidata ultranaţionalistă a Partidului Radical Sârb (SRS), se află cu mult în urma favoriţilor.

După ce l-a învins de două ori pe contracandidatul său Tomislav Nikolici, preşedintele Boris Tadici este din nou favorit în alegerile prezidenţiale, cu atât mai mult cu cât va primi fără îndoială ssusţinerea actualului ministru de interne, Iviţa Dacici, liderul Partidului Socialist din Serbia (SPS), fosta formaţiune politică a lui Slobodan Miloşevici.

Indiferent de învingători, sarcina nu se anunţă uşoară.

Prima sarcină a viitorului guvern de la Belgrad va fi eradicarea corupţiei şi a economiei subterane, piedici pentru economia sârbă şi posibila aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. În plus, nu este sigur că alegerile vor ajuta Serbia să regăsească drumul către prosperitatea economică. Fondul Monetar Internaţional este însă optimist şi prevede o creştere de 0,5% pentru 2012 şi de 3,1% pentru 2013, date mult mai optimiste decât în alte ţări europene.