Alegeri în Serbia: Indiferent de rezultat, Belgradul se va îndrepta spre UE, păstrând şi relaţiile cu Moscova

Alegeri prezidenţiale şi parlamentare se vor desfăşura, duminică, în Serbia. Pentru prima dată de la înlăturarea regimului Milosevic, cetăţenii sârbi nu se mai află la 'răscruce' şi nu trebuie să aleagă între Europa sau izolare, între Occident sau Rusia. Nimeni dintre principalii pretendenţi la victorie nu pune sub semnul întrebării nici relaţiile cu Moscova, nici cursul strategic de aderare la Uniunea Europeană (UE), notează cotidianul rus Kommersant.

În acest sens, epoca lui Milosevic - cu naţionalismul său agresiv şi căutarea 'drumului special' al Serbiei - a rămas în trecut. Cu toate acestea, ambasada Rusiei la Belgrad a decis să mizeze public pe un singur candidat: în final, acest lucru nu i-a folosit nici candidatului, nici reputaţiei Rusiei, constată cotidianul.

Toate sondajele de opinie arată că dintre cei 12 actuali candidaţi la preşedinţie, în al doilea tur al alegerilor vor ajunge doar doi: actualul şef al statului, liderul Partidului Democrat, Boris Tadic, şi preşedintele Partidului Progresiv Sârb, Tomislav Nikolic.

Mass-media din Occident îl consideră pe acesta din urmă un 'naţionalist prorus', însă, în opinia celor mai mulţi interlocutori sârbi ai ziarului Kommersant, atât un calificativ, cât şi altul s-a perminat. 'Naţionalist' Nikolic a fost la începutul carierei sale, când făcea parte din conducerea Partidului Radical, condus de actualul deţinut al Tribunalului de la Haga, Vojislav Seselj. După ruptura cu radicalii, în 2008, poziţia lui Nikolic a evoluat spectaculos: astăzi, conceptul său de politică externă diferă prea puţin de cursul preşedintelui Tadic, care se bucură de reputaţia unui liberal prooccidental.

În timpul recentei sale vizite la Bruxelles, Nikolic a avut o întrevedere cu Stefan Fule, comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, căruia i-a promis că, în cazul în care va fi ales preşedinte, nu va schimba cursul spre UE. Chiar şi în problema Kosovo fostul radical ocupă o poziţie destul de pragmatică: el a susţinut chiar guvernul Serbiei, acceptând participarea Pristinei la forumuri regionale interstatale.

Coaliţia formată în jurul partidului lui Nikolic depăşeşte blocul politic al lui Tadic. Este adevărat că în ultima vreme diferenţa s-a redus, datorită deciziei lui Tadic de a programa în aceeaşi zi alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare. Şeful statului sârb putea să rămână la conducerea ţării până la sfârşitul anului, însă a preferat să-şi reducă propriul mandat pentru ca, prin intermediul popularităţii sale, să crească şi popularitatea blocului său.

Cu toate acestea, nici în alegerile prezidenţiale, nici în cele parlamentare nu există un favorit evident: Tadic şi Nikolic vor trebui să caute aliaţi, iar aici un rol important l-ar putea avea liderul Partidului Socialist Sârb, Ivica Dacic, căruia i se prezice locul trei în alegeri. Moştenitor politic al lui Slobodan Milosevic, Dacic a reuşit să reconstruiască Partidul Socialist, transformându-l într-un partid de stânga modern. Astăzi, socialiştii fac parte din coaliţia aflată la guvernare, iar Dacic este vicepremier şi ministru de externe.

În opinia experţilor, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, Dacic îl va sprijini pe acel candidat care le va propune socialiştilor cele mai multe portofolii în noul guvern, iar lui personal - funcţia de premier.

În ajunul alegerilor, Ivica Dacic a mizat puternic pe cartea rusă. La începutul lui aprilie, el a desfăşurat o vizită la Moscova, iar cu o săptămână în urmă a inaugurat în orasul Nis primul centru ruso-sârb pentru situaţii de urgenţă.

De altfel, în planul relaţiilor cu Rusia nici unul dintre principalii candidaţi nu are un avantaj evident, este de părere Kommersant. În timpul preşedinţiei lui Tadic au fost semnate acorduri în vederea achiziţionării de către Gazprom a celei mai mari companii petro-gazifere a Serbiei NIS şi privind participarea Belgradului la proiectul South Stream. La rândul său, Tomislav Nikolic consideră Rusia principala piaţă de desfacere şi salvarea producătorilor sârbi.

Cu toate acestea, ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Konuzin, a mizat public pe un singur candidat: Tomislav Nikolic. Konuzin nu doar a criticat deschis autorităţile sârbe în problema Kosovo, ci chiar a luat cuvântul la un miting electoral al Partidului Progresiv, declarând că 'acest partid a devenit unul dintre principalul indicator al atitudinilor cetăţenilor sârbi'.

Un amestec atât de evident în viaţa politică a unui alt stat i-a supărat pe mulţi în Serbia. Din acest motiv, gestul lui Konuzin nu i-a adus puncte lui Nikolic, în timp ce reputaţia Rusiei a fost în mod evident subminată, conchide Kommersant.