Sârbii, dezorientaţi în ajunul alegerilor generale

Sârbii sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerile prezidenţiale, legislative şi locale pe fondul unei economii în criză şi a unui şomaj galopant. În sondaje, Boris Tadici, preşedintele în exerciţiu, este urmat îndeaproape de Tomislav Nikolic, reprezentantul naţionaliştilor populişti, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de vineri.
Epoch Times România
04.05.2012

Sârbii sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerile prezidenţiale, legislative şi locale pe fondul unei economii în criză şi a unui şomaj galopant. În sondaje, Boris Tadici, preşedintele în exerciţiu, este urmat îndeaproape de Tomislav Nikolic, reprezentantul naţionaliştilor populişti, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de vineri.

Boris Tadic, preşedintele-candidat, este priceput la toate. În spoturile televizate de campanie, conduce un tractor, se urcă pe schelele unui şantier sau inspectează o uzină modernă. În contextul în care Serbia este dur lovită de criză, problemele legate de locurile de muncă şi de economie au dominat campania pentru prezidenţiale, mai mult decât alte două teme, totuşi 'aşteptate', care vizează integrarea europeană şi statutul Kosovo.

'Sârbii vor să audă propuneri concrete. Ne-am săturat de marile discursuri despre viitorul naţiunii', explică Natalia, o tânără din Belgrad, care, de când şi-a terminat studiile, supravieţuieşte din slujbe provizorii şi care se gândeşte să plece din ţară ca să poată trăi normal. Ea s-a hotărât deja: duminică va introduce în urnă un buletin nul, pe care va scrie un X mare pentru ca 'nimeni să nu-mi fure votul', spune aceasta.

Alegătorii au de făcut mai multe alegeri, deoarece în aceeaşi zi sunt organizate şi alegeri locale şi parlamentare, în afară de primul tur al prezidenţialelor. Alegătorii din Voivodina aleg parlamentul acestei provincii autonome. Alegerile parlamentare şi locale sunt scrutine de listă, într-un singur tur.

Absenteismul, care este în mod tradiţional ridicat în Serbia, riscă să fie răspunsul alegătorilor dezorientaţi în faţa unei oferte politice abundente. Doisprezece candidaţi sunt în cursa pentru prezidenţiale, iar la legislative sunt 18 liste. Săptămânalul Vreme rezuma joi situaţia într-un titlu scris cu litere mari: '50.000 de candidaţi şi ceilalţi cetăţeni nu ştiu pe cine să voteze'. Printre candidaţii la prezidenţiale se află şi Muamer Zukorlic, marele muftiu din Sandzak, care se declară în favoarea unei 'reconcilieri istorice' între sârbi, bosniaci şi albanezi, promiţând că, dacă va fi ales, 'investitori din ţările din lumea musulmană vor veni în număr mare în Serbia'. Este prima dată când un demnitar religios candidează pentru prezidenţiale.

Totuşi, Boris Tadici şi coaliţia condusă de partidul său, Partidul Democratic (DS), se situează în fruntea sondajelor, dar sunt urmaţi îndeaproape de Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Tomislav Nikolic. Creată ca urmare a scindării Partidului Radical (SRS, extrema dreaptă naţionalistă), această formaţiune vrea să ofere imaginea un partid conservator, de centru şi 'pro-european'. Radicalii sârbi sunt reprezentaţi de Jadranka Seselj, soţia ultranaţionalistului Vojislav Seselj, liderul istoric al SRS, care este judecat la Haga pentru crimele comise în Bosnia şi Croaţia între 1991 şi 1993, dar scorul acestui partid va fi modest.

Chestiunea integrării europene, care a fost mult timp subiect de discordie pe scena politică sârbă, se bucură acum de consensul tuturor marilor partide. Deşi Serbia a obţinut la începutul lui martie statutul oficial de candidată la aderarea la UE, continuarea 'lungului drum' spre integrare rămâne totuşi foarte nesigură şi, potrivit sondajelor, cetăţenii sunt mult mai puţin entuziaşti decât elitele lor.

Boris Tadici sprijină integrarea europeană, în timp ce Tomislav Nikolic asigură că 'Serbia nu va intra în UE fără Kosovo', dar aceste declaraţii obişnuite nu prea îi conving pe mulţi.

La 6 mai, totuşi, aproape 109.000 de alegători din Kosovo înscrişi pe listele electorale sârbe vor vota la scrutinul prezidenţial şi legislativ. S-a ajuns la un acord între guvernul de la Belgrad şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), spre nemulţumirea autorităţilor de la Pristina, care consideră că organizarea acestor alegeri pe teritoriul Kosovo constituie o încălcare a suveranităţii lor. Pentru a preveni orice violenţe, misiunea NATO în Kosovo, a mobilizat 700 de rezervişti care să asigure buna desfăşurare a scrutinului de duminică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor