Sărăcia în România: de ce vin ţiganii în Germania
alte articole
Cancelarul german Angela Merkel a discutat cu şeful executivului din România, Victor Ponta, şi despre emigraţia sărăciei, întrucât mulţi romi caută locuri de muncă în Germania. Postul de radio din landul german Bavaria transmite marţi un reportaj despre viaţa dintr-un sat românesc şi despre ţiganii din România care vin deseori la muncă în Germania sau Franţa.
Satul Apoldu de Sus se află pe drumul către Sibiu, în Transilvania. Aici, Neli Moc are câteva găini în spatele căsuţei de la capătul străzii, unde locuiesc cele mai multe familii de romi. Ea împarte o cameră şi jumătate cu fiica, fiul vitreg şi nepotul. Şi de aici pleacă ea în fiecare an vreme de două luni în Germania, ca să muncească la culesul recoltelor. Dacă este întrebată unde anume se duce în Germania, priveşte ruşinată în pământ, pentru că nu ştie.
Autobuzul celui care îi angajează îi ia pe ea şi pe câţiva vecini din sat şi, după un drum lung, se trezesc ajunşi undeva la un fermier german, stau câte opt într-o baracă, împart baia şi bucătăria în apropierea câmpului, şi nu apucă să vadă nimic din împrejurimi, după cum povesteşte ea. 'Dar e bine acolo', spune Neli Moc. Şi decisiv este faptul că vine cu 2.000 de euro înapoi, adică o mică avere în comparaţie cu cei aproximativ 25 de euro pe care îi primeşte pe lună ca ajutor social în România. Cu banii din Germania poate să-şi păstreze casa şi supravieţuieşte cumva tot restul anului.
Femeia este mulţumită, deşi îi este dor de familie. A început să muncească astfel în urmă cu 14 ani, în Polonia şi Ungaria, pentru mai mult de două luni odată, şi nici nu şi-a dat seama cum i s-au făcut copiii mari acasă. Singurul risc îl constituie cei care intermediază aceste locuri de muncă: ei cer 300 de euro în avans pentru drumul dus-întors în Germania şi până la 200 de euro pentru contractul de muncă. O dată a renunţat la intermediar şi a pierdut toţi banii.
Neli Moc este însă un exemplu că majoritatea românilor, chiar dintre cei mai săraci, muncesc legal când vin în Germania, observă sursa citată.
Alta este situaţia cu familia Grozav, care locuieşte câteva case mai departe. Pentru capul familiei, Mihaela Grozav, obiectivul de vis se numeşte Franţa. În luna august a anului trecut au ajuns în sfârşit la Paris cu toţii - şapte în total, copii şi nepoţi. Fiica ei este căsătorită acolo şi le-a povestit că Franţa dă premii de 300 de euro pentru revenirea acasă. Ginerele le-a găsit o locuinţă într-o casă abandonată.
'Nu ne-am dus acolo neapărat pentru muncă', spune Mihaela Grozav, 'bine, am adunat ceva fier vechi, însă pur şi simplu am rămas câteva săptămâni şi apoi am revenit cu banii acasă'. 'Francezii sunt oameni buni', mai spune ea. 'A venit poliţia şi nu ne-a făcut absolut nimic, primăria ne-a adus de mâncare, nepoata mea, care are o boală de ochi, s-a putut duce gratuit la medic, şi asta este imposibil în România. Apoi îţi spun la ce oră decolează avionul la Paris şi fiecare adult primeşte la aeroport 300 de euro pentru întoarcere, iar fiecare copil - 100 de euro', mai povesteşte ea, potrivit sursei citate. 'Aici în România este foarte, foarte greu, nimic de muncă şi mare sărăcie', a mai arătat ea.
Pentru familiile de romi din Apoldu de Sus, un lucru este clar: atâta vreme cât situaţia nu se îmbunătăţeşte în România, ei vor încerca mereu să vină în Germania sau Franţa, fie ca muncitori la cules, fie în speranţa unei vizite la medic sau a unui ban pentru revenire, se încheie reportajul menţionat.