Samsung acuzată că exploatează copii în centrele sale de producţie din China

Acuzat că îşi produce electrotehnicele exploatând copiii în China, Samsung a suspendat temporar contractul cu unul dintre subcontractorii săi chinezi, Dongguan Shinyang Electronics, informează BBC.

Decizia gigantului sud-coreean a fost luată după ce China Labour Watch, o organizaţie cu sediul la New York, a acuzat cunoscut producător de telefoane că exploatează copii în centrele sale de producţie din China. Conform organizaţiei citate, Samsung ar fi angajat cu bună ştiinţă copii care muncesc în fabrici 11 ore fară a fi plătiţi ore suplimentare.

După ce iniţial a negat vehement acuzaţiile, Samsung a întreprins cercetări, constatând că la fabrica unuia dintre furnizorii săi din China, Dongguan Shinyang Electronics, au fost depistate "dovezi ale folosiri muncii copiilor în condiţii suspecte" motiv pentru care a suspendat temporar colaborarea cu respectivul furnizor.

"Dacă investigaţiile vor dovedi că respectivul furnizor a angajat în mod ilegal copii, Samsung va sista definitiv colaborarea cu acel furnizor, în conformitate cu politica de zero toleranţă faţă de exploatarea copiiilor a companiei", a informat Samsung într-un comunicat.

Samsung nu este singura companiei acuzată că se foloseşte, conştient sau nu, de condiţiile "deosebite" din China. Cu sau fără voia şi ştiinţa lor, multe companii ce produc sau importa din China beneficiază de "avantaje" comerciale imposibil de concurat.

Căci China are cea mai mare colonie penală în lume în care, conform organizaţiei Laogai Foundation, care se ocupă de studierea acestei forme moderne de sclavie, sunt închişi, în orice moment aproximativ 4 milioane de oameni. Aceştia muncesc 14-16 ore pe zi producând diverse bunuri - de la ursuleţi de pluş, încălţăminte, beţe de mâncat chinezeşti până la produse electronice. Produsele sunt vândute deseori de companii celebre precum Nestle, din cauza unui sistem de subcontractare asupra căruia companiile care importă produse din China nu au, sau nu vor să aibă niciun control.

Unul dintre lagărele de muncă unde s-au raportat abuzuri greu de imaginat este lagărul de muncă forţată pentru femei din Masanjia unde se produc jucării vândute în peste 70 de ţări din întreaga lume, componente electrice, mâncare şi pantofi.

Acolo, deţinutele trebuie să muncească mai mult de 12 ore pe zi, uneori chiar şi noaptea, sub ameninţarea bastoanelor electrice ale paznicilor şi a torturii. Când femeile protestează, gardienii, după modelul reeducării care a fost implementat şi în România, la Piteşti, în perioada comunistă, le instigă pe celelalte deţinute să le bată, să le înţepe cu foarfecele, să le atârne cu mâinile şi picioarele întinse, sau să le priveze de somn pentru perioade lungi de timp.

Mare parte din cei care trudesc în lagărele de muncă din China sunt prizonieri de conştiinţă: activişti care cer libertate, creştini şi practicanţi Falun Gong persecutaţi, tibetani şi uiguri - oameni pe care regimul nu doar că îi exploatează, ci preferă să îi vadă mai degrabă morţi decât "nereformaţi".

Lagărele de muncă au proliferat în China după 1999, când preşedintele de la vremea respectivă, Jiang Zemin, a declanşat persecuţia împotriva mişcării spirituale Falun Gong, mult mai populară decât Partidul Comunist. Numărul aderenţilor Falun Gong număra în China în 1996 peste 70 de milioane - număr considerabil mai mare decât cel al membrilor de Partid.