Este Transnistria o nouă Crimee?

Republica Moldova nu este Ucraina: nu a existat nicio revoluţie violentă pe străzile Chişinăului, capitala acestei republici preponderent agricole, unde, deşi tradiţiile cleptocratice sunt răspândite, corupţia nu ajunge la nivelul pe care îl presupuneau grădinile zoologice private şi proprietăţile întinse ale lui Viktor Ianukovici, scrie Andrew Connelly, jurnalist specializat pe probleme central şi est-europene, într-un artiol postat pe site-ul publicaţiei Politico.

Pe de altă parte, Republica Moldova este inevitabil divizată în privinţa viitorului său fie ca ţara independentă în Uniunea Europeană, fie ca reunită cu ţara soră lingvistic România, fie ca aliată cu Rusia, iar peste toate aceste probleme planează problema regiunii separatiste Transnistria.

Transnistria, o fâşie lungă de câmpie, cu o populaţie de 500.000 de locuitori, nu atrage un potop de vizitatori, în afara jurnaliştilor, turiştilor interesaţi de pseudo-state, împătimiţilor de istorie sau pasionaţilor de coniacul produs de fabrica Kvint din 1897. De ce există Transnistria? În 1989, într-un moment în care Uniunea Sovietică începuse să se erodeze, naţionalismul a început să se dezvolte în Republica Moldova, iar populaţia majoritară, vorbitoare de limbă română, şi-a exprimat dorinţa de a fi independentă sau de a se uni cu România la vest.

După ce alfabetul latin a fost reintrodus în Republica Moldova după câteva decenii de pauză în timpul conducerii sovietice, grupurile vorbitoare de limbă rusă - cele mai multe alcătuite din etnici ruşi sau ucraineni care populează regiunea transnistreană - au început să se teamă că vor fi marginalizate sau chiar mai rău, astfel că şi-au declarat independenţa la 2 septembrie 1990. Încercările Chişinăului de a-şi afirma suveranitatea asupra zonei s-au soldat cu schimburi de focuri sporadice cu separatiştii transnistreni, care s-au transformat în conflict direct, părţile fiind sprijinite şi susţinute militar de România şi, respectiv, de Rusia. După câteva sute de decese, o încetare a focului a fost declarată în iulie 1992. Poziţia noului cvasi-stat rezultat, la est de râul Nistru, a făcut mai uşoară amplasarea unei garnizoane, izolând-o în acelaşi timp eficient de Republica Moldova. Aproximativ 1.500 de militari de menţinere a păcii au fost staţionaţi din acel moment pe teritoriul transnistrean, iar prezenţa lor atrage în prezent atenţia mai mult ca oricând.

Republica Moldova se mişcă însă în direcţia opusă. În noiembrie 2013, ţara a parafat un acord de asociere cu Uniunea Europeană - acelaşi tratat care a condus la căderea lui Ianukovici în Ucraina. În condiţiile în care Republica Moldova este considerată săracă, chiar prin comparaţie cu România şi Bulgaria, iar salariul mediu este de circa 200 de dolari pe lună, accesul la pieţele UE ar reprezenta un pas uriaş. De asemenea, în Republica Moldova se găsesc cele mai întinse crame din lume, iar ţara exportă circa 3 milioane de sticle în Rusia în fiecare an - deşi după ce Republica Moldova a flirtat cu UE anul trecut, Moscova a suspendat importurile.