Rusia sporeşte presiunile asupra tătarilor din Crimeea

Autorităţile ruse au demarat, joi, o procedură de confiscare a clădirii Congresului tătarilor crimeeni, sporind presiunile pe grupul minoritar iniţiate după ocuparea peninsulei, a relatat Radio Europa Liberă.
Tătarii din Crimeea. (captură youtube.com)
P. P.
19.09.2014

Autorităţile ruse au demarat, joi, o procedură de confiscare a clădirii Congresului tătarilor crimeeni, sporind presiunile asupra grupului minoritar, iniţiate după ocuparea peninsulei, a relatat Radio Europa Liberă.

Aproximativ 15 membri ai Serviciului Federal rus au sosit la Mejlis – corpul guvernant al tătarilor crimeeni – pe 18 septembrie şi au cerut tuturor să părăsească clădirea.

Aceştia susţin că ordinul este în concordanţă cu o decizie a unei curţi din Simferopol potrivit căreia toate proprietăţile şi conturile bancare ale Fundaţiei Crimeea – inclusiv clădirea Mejlis – vor fi confiscate.

Dar preşedintele Congresului Tătarilor Crimeei, Zair Smeldyaev, a declarat, joi, că nimeni nu poate ordona evacuarea clădirii până pe 22 septembrie, când este programată o audiere privind posibilele evacuări.

Agenţii federali ruşi au dat apoi o amendă de 50.000 de ruble (1.300 de dolari) preşedintelui Fundaţiei Crimeea, Riza Shevkiev, deoarece ar fi eşuat să evacueze oamenii din clădire şi i-au ordonat să elibereze complet încăperile, până la miezul nopţii.

Liderii tătari şi angajaţii au rămas în clădire.

Pe 17 septembrie, agenţii ruşi l-au avertizat pe Shevkiev să evacueze clădirea până pe 18 septembrie.

Vizita s-a desfăşurat la o zi după ce mai mulţi bărbaţi mascaţi şi înarmaţi însoţiţi de poliţia rusă au luat cu asalt casele liderilor tătari, confiscând o serie de bunuri, inclusiv computere şi bunuri personale ale liderului tătar exilat de Moscova, Mustafa Dzemilev.

Dzemilev este un bine cunoscut activist pentru drepturile omului din epoca sovietică şi parlamentar ucrainean, care a petrecut şase ani încarcerat în lagărele sovietice, în perioada 1966 - 1986.

La începutul acestui an, autorităţile ruse le-au interzis lui Dzemilev şi preşedintelui Congresului, Refat Chubarov, să mai intre în Crimeea, precizând că activităţile lor ”incită la ură interetnică”.

Pe 15 septembrie, trei bărbaţi mascaţi şi înarmaţi au îndepărtat steagul ucrainean de pe clădirea Congresului Tătar.

În mai, ONU şi-a manifestat îngrijorările legate de ”problemele serioase” ale abuzurilor şi persecuţiei lansate împotriva tătarilor crimeeni după anexarea militară a peninsulei de către Rusia, în martie.

Tătarii Crimeeni, cunoscuţi ca o naţiune indigenă a peninsulei, au fost deportaţi de autorităţile sovietice în Asia Centrală, în anul 1944, la ordinul lui Iosif Stalin.

Multe dintre cele 200.000 de persoane deportate au murit pe drumul spre locul de exil. Mulţi alţi tătari crimeeni au murit după ce au ajuns la destinaţie sau în gulagurile sovietice.

Majoritatea tătarilor crimeeni s-au întors din Asia Centrală în Crimeea după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor