Rusia şi Belarus s-au înţeles asupra configuraţiei sistemului comun de apărare antiaeriană

Rusia şi Belarus au convenit asupra viitoarei configuraţii a sistemului comun de apărare antiaeriană, în cadrul unei reuniuni a colegiului mixt de apărare găzduite miercuri la Minsk. Mai mult, şeful instituţiei de apărare din Belarus, Iuri Jadobin, a afirmat că ţara este expusă permanent unor ameninţări militare dinspre Polonia, stat membru al UE, iar Moscova a dat asigurări că va continua să livreze fostei republici sovietice sisteme de rachete de apărare antiaeriană Tor-M2 la un preţ preferenţial, relatează publicaţia electronică Gazeta.ru.

Pe fondul înăspririi sancţiunilor europene împotriva regimului dictatorial al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, Rusia a reiterat, prin vocea ministrului apărării Anatoli Serdiukov, garanţiile de securitate pentru Belarus.

La sfârşitul lunii februarie, ministrul belarus al apărării indicase că până la sfârşitul anului în curs Belarus va primi din Rusia o a doua baterie de rachete Tor-M2.

La reuniunea colegiului comun al ministerelor apărării din Rusia şi Belarus, părţile şi-au ajustat poziţiile în probleme de apărare, convenind asupra majorităţii aspectelor legate de viitorul sistem regional de apărare antiaeriană. Astfel, a fost aprobată lista punctelor de control şi comandă în cadrul Sistemului regional unic de apărare antiaeriană, iar miniştrii apărării rus şi belarus s-au pus de acord şi asupra candidaturii comandantului acesteia, fără însă să fie dat publicităţii vreun nume. Serviciul de presă al Ministerului rus al Apărării a indicat că numele şefului noii structuri va fi făcut public atunci când asupra candidaturii acestuia se vor pune de acord şi preşedinţii celor două ţări.

Potrivit Gazeta.ru, Rusia intenţionează să-şi intensifice relaţiile de cooperare militară cu Belarus, cele două părţi având programate numai pentru acest an mai mult de 150 de exerciţii comune şi consultări.

În prezent, Moscova şi Minskul se pregătesc de manevrele comune 'Zapad (Occident)-2012', ce vor fi desfăşurate pe teritoriul belarus, după ce exerciţiile similare din anii trecuţi au provocat o reacţie critică din partea UE, mai ales că acestea au loc în apropierea graniţei cu Polonia, ţară invocată permanent de Minsk ca o potenţială ameninţare. Mai mult, regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko susţine că se teme de un posibil conflict militar cu Polonia, un pretext la vedere la care recurge Moscova pentru a-şi înarma aproape gratis vecinul slav.

De fiecare dată, negocierile militare ruso-belaruse sunt precedate de o exacerbare a tensiunilor dintre Belarus şi Polonia, remarcă, în acest context, analistul belarus Viktor Demidov. Deşi belaruşii şi polonezii au trăit secole în acelaşi stat şi au convieţuit în pace şi linişte, astăzi Lukaşenko joacă 'viclean' ostilităţile de lungă durată dintre ruşi şi polonezi. Recent, el a declarat că polonezii au tipărit hărţi noi în care Polonia se întinde până la Minsk. Anul trecut, livrările de echipamente ruseşti către Belarus la un preţ de dumping au fost precedate de scandalul dezmembrării Uniunii polonezilor din Belarus. În acest an, înainte de vizita ministrului rus al apărării Anatoli Serdiukov la Minsk, ambasadorul Poloniei în Belarus a fost expulzat, iar autorităţile belaruse au interzis 'cărţile de identitate speciale' pentru etnicii polonezi din Belarus.