Rusia impune condiţii punitive la negocierile de pace cu Ucraina

Rusia a transmis Ucrainei, la negocierile de pace de luni, că va accepta încheierea războiului doar dacă Kievul cedează noi teritorii semnificative şi acceptă limitări privind dimensiunea armatei sale, potrivit unui memorandum relatat de presa rusă, citat de Reuters.

Condiţiile, prezentate oficial în cadrul negocierilor de la Istanbul, subliniază refuzul Moscovei de a face compromisuri în ceea ce priveşte obiectivele sale de război de lungă durată, în ciuda apelurilor preşedintelui american Donald Trump de a opri „baia de sânge” din Ucraina.

Ucraina a respins în mod repetat condiţiile Rusiei, considerându-le echivalente cu o capitulare.

Discuţia de luni dintre delegaţiile celor două tabere beligerante a durat puţin peste o oră, şi singura înţelegere concretă a fost legată de un nou schimb de prizonieri de război – axat pe cei mai tineri şi grav răniţi – şi repatrierea trupurilor a 12.000 de soldaţi morţi.

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a descris întâlnirea drept una importantă şi a declarat că speră să-i aducă la masa discuţiilor în Turcia pe Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, alături de Trump.

Totuşi, nu s-a înregistrat niciun progres în privinţa unui armistiţiu propus, cerut insistent de Ucraina, aliaţii săi europeni şi Washington.

Moscova susţine că vizează o soluţie de durată, nu doar o pauză în război; Kievul afirma că Putin nu este interesat de pace. Trump a declarat că SUA sunt pregătite să renunţe la eforturile de mediere dacă nu există progrese concrete spre un acord.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia Kievului, a spus că Ucraina – care are propriul plan de pace – va analiza documentul rusesc, fără a face alte comentarii.

Ucraina a propus organizarea de noi discuţii până la finalul lunii iunie, dar consideră că doar o întâlnire între Zelenski şi Putin poate soluţiona problemele majore, a adăugat Umerov.

Zelenski a declarat că Ucraina a prezentat o listă cu 400 de copii despre care susţine că au fost răpiţi şi duşi în Rusia, dar că delegaţia rusă a fost dispusă să discute doar despre returnarea a 10 dintre ei. Rusia susţine că a evacuat copiii din zonele de conflict pentru a-i proteja.

Cererile Rusiei

Memorandumul rusesc, publicat de agenţia Interfax, menţionează că un acord de pace ar necesita recunoaşterea internaţională a Crimeei – anexată de Rusia în 2014 – şi a altor patru regiuni ucrainene pe care Moscova le revendică ca teritoriu propriu. Ucraina ar trebui să-şi retragă forţele din toate aceste regiuni.

Documentul reafirmă cererile Moscovei ca Ucraina să devină un stat neutru – excluzând aderarea la NATO – şi să garanteze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să declare rusa limbă oficială şi să adopte o lege care interzice glorificarea nazismului. Ucraina respinge acuzaţiile legate de nazism ca fiind absurde şi neagă orice discriminare a vorbitorilor de rusă.

Rusia a prezentat oficial şi condiţiile pentru un eventual armistiţiu care să conducă spre pace, sub forma a două opţiuni, ambele considerate inacceptabile de Ucraina.

Opţiunea 1 - Ucraina ar trebui să înceapă o retragere completă din regiunile Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson. Dintre acestea, Rusia controlează complet doar Lugansk, având aproximativ 70% din celelalte.

Opţiunea 2 - Ucraina ar trebui să înceteze orice redislocare militară, să accepte oprirea sprijinului militar străin, a comunicaţiilor prin satelit şi a furnizării de informaţii. De asemenea, Kievul ar trebui să ridice legea marţială şi să organizeze alegeri prezidenţiale şi parlamentare în termen de 100 de zile.

Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a menţionat că Moscova a sugerat şi un „armistiţiu specific de două-trei zile pe anumite porţiuni ale frontului” pentru a permite recuperarea cadavrelor soldaţilor.

Potrivit unei foi de parcurs propuse de Ucraina, Kievul nu acceptă nicio limitare asupra forţelor sale armate după un eventual acord de pace, nu recunoaşte suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ocupate şi cere despăgubiri.

Ucraina a atacat flota de bombardiere a Rusiei

Conflictul a escaladat, Rusia lansând în luna mai cele mai ample atacuri cu drone de până acum şi avansând pe front cu cel mai rapid ritm din ultimele şase luni.

Duminică, Ucraina a anunţat că a lansat 117 drone într-o operaţiune numită „Pânza de păianjen” pentru a ataca bombardiere ruseşti cu capacitate nucleară aflate pe baze aeriene din Siberia şi nordul îndepărtat al Rusiei.

Imaginile din satelit sugerează că atacurile au provocat daune semnificative, deşi cele două părţi oferă versiuni diferite cu privire la amploarea distrugerilor.

Analişti militari occidentali au descris atacurile – la mii de kilometri de linia frontului – drept unele dintre cele mai îndrăzneţe acţiuni ale Ucrainei în acest război.

Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din „triada” forţelor nucleare – alături de rachetele lansate de pe uscat sau din submarine – care constituie arsenalul nuclear al Rusiei, cel mai mare din lume. În faţa avertismentelor repetate ale lui Putin privind puterea nucleară a Rusiei, SUA şi aliaţii săi au fost prudenţi pe tot parcursul conflictului pentru a evita escaladarea într-un posibil al Treilea Război Mondial.

Un oficial actual al administraţiei americane a declarat că Trump şi Casa Albă nu au fost informaţi în prealabil despre atac. Un fost oficial a adăugat că Ucraina, din motive de securitate operaţională, nu dezvăluie de regulă Washingtonului planurile pentru astfel de acţiuni.

Un oficial guvernamental britanic a spus că nici guvernul Marii Britanii nu a fost informat în avans.

Zelenski a afirmat că operaţiunea, care a implicat drone ascunse în magazii de lemn, a contribuit la recâştigarea încrederii partenerilor în capacitatea Ucrainei de a continua lupta.

„Ucraina spune că nu va capitula şi nu va accepta niciun ultimatum. Dar noi nu vrem să luptăm, nu vrem să ne demonstrăm forţa – o facem pentru că inamicul nu vrea să se oprească”, a declarat el într-un briefing online.

„”