Rusia: După comunism - colectivism

De la începutul crizei economice, în Rusia au început să renască locuinţele sovietice la comun, aşa-zisele 'komunalki'. Poporul rus s-a pomenit aruncat în urmă cu 30 de ani şi lipsit de fostul sprijin social al statului, notează publicaţia franceză Paris Match.

Ne aflăm la câţiva paşi de muzeul Ermitaj, în plin centru al Sankt-Petersburgului. Pe malul Nevei se 'înghesuie' palate. Însă, în mijlocul acestor comori imperiale, oraşul ştie să-şi ascundă neajunsurile. Astăzi, Sankt-Petersburg este considerat 'capitala komunalki-lor'. Aceste locuinţe nu asigură niciun spaţiu liber şi individual, iar locuitorii lor se plâng că sunt în permanenţă urmăriţi, relatează revista.

În anii 1970, 'komunalki' au început să fie evacuate, însă multe dintre acestea au rămas la distanţă de progres. În apartamentele comune locuiesc în continuare bătrâni, dar s-au mutat şi locatari noi - studenţi şi familii care sunt atrase de preţul scăzut al unor asemenea locuinţe, subliniază publicaţia menţionată.

Nu departe de bulevardul Nevski, într-un bloc de patru etaje s-a menţinut una dintre aceste 'komunalki'. Aici locuiesc 22 de persoane în 9 camere, fără a mai pune la socoteală 7 pisici, principalul mijloc de apărare în faţa şobolanilor. La mijlocul coridorului lung se află bucătăria, în care se simte un miros greu de prăjeli şi ţigări.

Elena locuieşte aici cu cei doi copii ai săi. Ea lucrează la o brutărie, iar soţul se află ba la închisoare, ba în stare de ebrietate. 'Principala problemă sunt treburile casnice în locuri de folosinţă comună. Dacă e să repari ceva, trebuie să aduni bani, iar aici începe un adevărat calvar. Uneori trebuie să aştepţi zile în şir înlocuirea unui bec', povesteşte Elena.

Egor, care nu are nici 18 ani, ştie şi el foarte bine problemele din 'komunalki', pentru că a locuit mereu în asemenea spaţii. 'Într-o strânsă convieţuire te confrunţi cu diverse probleme. Auzi şi vezi multe. În final, ajungi să te maturizezi mai repede', afirmă tânărul. Egor a fost nevoit să renunţe la visele sale din copilărie, de exemplu la muzică: 'Oamenii în vârstă îşi au propriile tabieturi şi nu suportă zgomotul, cheamă poliţia'.

Cuplul de tineri Aliona şi Igor locuieşte de asemenea în 'komunalkă'. Aliona recunoaşte: 'Komunalka ne-a ajuns până-n gât. E simplu: aici viaţa ta le aparţine tuturor. Visăm să locuim amândoi într-un apartament separat'. Igor preferă să tempereze nemulţumirile: 'Aici nu te vei plictisi niciodată. Întotdeauna vei avea cu cine vorbi, întotdeauna se întâmplă câte ceva, cineva vine beat şi încurcă patul', povesteşte acesta.

Pentru lupta cu asemenea condiţii de viaţă, autorităţile oraşului Sankt-Petersburg au iniţiat un program care oferă subvenţii pentru obţinerea de apartamente separate. Însă, este greu să obţii un asemenea ajutor din cauza numărului mare de condiţii care trebuie întrunite, subliniază revista franceză.

În pofida lipsei de spaţiu personal, a disputelor şi a greutăţilor zilnice, unii sunt mulţumiţi de viaţa lor în apartamentul la comun.Galina locuieşte în 'komunalkă' de peste 40 de ani. 'Da, probleme există. Uneori au loc furturi, alcoolism, însă eu nu aş dori să locuiesc în altă parte. Ce aş face singură într-un apartament: aş muri încetul cu încetul?'.

Şi pentru Nataşa 'komunalka' are calităţile sale: 'Important este să te ţii deoparte de toată agitaţia, să priveşti situaţia într-un mod romantic, să-ţi spui că trăieşti într-un apartament în afara timpului şi, din fericire, în buricul oraşului'. Simţi în aceste cuvinte un amestec iraţional de oboseală şi ataşament, o parte din sufletul rus, care continuă încă să trăiască în 'komunalkă', conchide Paris Match.