Criza euro va face mai uşoară pătrunderea comercială şi politică a Rusiei în ţări ca România
Criza din Europa este o mare oportunitate pentru Rusia. Este posibil ca pătrunderea comercială şi într-o anumită măsură politică a Rusiei în ţări ca România şi Bulgaria să devină mai uşoară. Aceste ţări vor fi afectate de încetinirea generală din Europa. Bugetele de asistenţă ale UE ar putea fi reduse sau redirecţionate în cazul în care criza se adânceşte, iar probleme cum ar fi transparenţa şi reforma judiciară vor fi mai puţin importante la Bruxelles, consumat de lupta pentru euro. Europa de Est va fi mai puţin respectuoasă faţă de Occident pe măsură ce criza trenează, este de părere Walter Russel Mead, profesor de afaceri externe şi umanitare la Bard College din SUA, semnatarul articolului publicat de Wall Street Journal în ediţia de luni.
Criza din zona euro este în egală măsură un eveniment geopolitic şi economic. Deşi Europa poate găsi o cale de a ieşi din marasmul economic, se va întoarce spre interior pentru o vreme în timp ce îşi reorganizează unele dintre instituţiile sale de bază. Lumea nu va sta însă în expectativă.
Nu sunt numai veşti bune pentru Kremlin. Rusia va fi afectată economic, având în vedere că UE este principalul partener comercial şi cel mai important client pentru petrol şi gaze. Dar geopolitic, Rusia va avea o mulţime de noi oportunităţi. Ucraina, Republica Moldova şi Belarus se vor simţi mai puţin atrase de Vest şi mai mult de Est.
Criza euro a întărit decizia Turciei de a renunţa la curtarea sa îndelungată a Europei şi a deveni un actor independent. Europa priveşte tot mai puţin la Turcia ca la un model de imitat şi tot mai mult ca la un destin de evitat. Turcia va dori să înlocuiască UE ca forţă politică şi economică majoră în lumea araba şi este probabil să folosească această perioadă de introspecţie europeană pentru a-şi promova agenda.
Între noile oportunităţi geopolitice ale Rusiei şi detaşarea Turciei de Europa, situaţia din Balcani va deveni mult mai confuză şi poate chiar periculoasă. Dacă Grecia iese din zona euro iar Ciprul este la fel de afectat am putea vedea Grecia şi Ciprul înclinate către Rusia, potrivit analistului.
Serbia ar putea privi mai mult spre Rusia şi este probabil să fie mai puţin interesată de ceea ce crede Vestul. Turcia poate avea mai multe de spus privind situaţia din Balcani, mai ales legat de Bosnia şi Kosovo, unde Turcia are legături de religie precum şi afinităţi istorice. Stabilitatea în locuri precum Bosnia şi Kosovo rămâne fragilă, iar pentru moment se bazează în mare parte pe puterea şi prestigiul UE, acum tot mai slabe.
Şi NATO va fi afectat de criză. În toată UE, o combinaţie de recesiune economică, noi norme europene privind bugetul şi presiunea pentru a menţine cheltuielile sociale într-o perioadă de austeritate apasă asupra bugetelor apărării. Nivelul acestora va scădea, chiar brusc în unele cazuri. Chiar şi Franţa se confruntă cu o presiune pentru a echilibra bugetul şi este greu să vezi un preşedinte socialist că ar cruţa bugetul apărării cu preţul drepturilor naţionale.
Un recent sondaj Rasmussen asupra publicului american a dat veşti şocante atlantiştilor: 51% dintre cei chestionaţi au favorizat retragerea tuturor trupelor americane din Europa.
Influenţa Europei pe scena mondială se va diminua. Societăţile post-coloniale din întreaga lume au remarcat de mult performanţa economică precară a foştilor lorzi ai pământului. Asiaticii cred tot mai mult că Europa este un fel de Italia mare - un loc fermecător, cu arhitectură frumoasă, monumente culturale glorioase, produse alimentare delicioase şi unele produse de consum minunate, dar nu un factor serios în politica mondială.
Neajutorarea Europei în faţa crizei monetare lente nu a generat încredere în moneda unică şi nici nu a asigurat noul respect al Asiei pentru înţelepciunea politică a Europei.
Având în vedere toate acestea, cauzele sprijinite de UE în lume îşi pierd forţa. Un prim exemplu este campania pentru un tratat global privind clima. Mulţi observatori au crezut odată că ideea a avut un impuls irezistibil, dar odată cu implozia politică a Europei nimeni nu mai este dispus sau capabil să preseze pentru acest tratat.
Eforturile de a extinde ideile europene ale dreptului internaţional prin tratate obligatorii şi instituţii vor pierde teren, de asemenea.
UE a sperat să devină un nou tip de putere mondială, conducând prin puterea exemplului şi 'puterea de atracţie.' Dar ambele aceste forme de putere soft depind de succes.
Toate acestea sunt o veste proastă pentru americani. Percepţia că Europa (şi Japonia) nu mai sunt puterile care au fost odată au determinat SUA să caute noi parteneri în încercarea de a construi un sistem mondial liberal în secolul XXI.
Criza euro nu este doar o problemă bancară sau monetară. Este o criză politică gravă, care ar putea modifica dramatic echilibrul geopolitic din Europa şi Asia, conchide analistul.