Ruptură în PDL: „dalmaţienii” se revoltă împotriva Monicăi Macovei, iar europarlamentarul nu mai vrea să analizeze candidaţii în comisia de etică!

Liderii PDL dau peste cap planurile Comisiei de etică a PDL, for condus de europarlamentarul Monica Macovei. Cel puţin doi parlamentari, William Brânză şi Viorel Badea, vor putea candida din nou chiar dacă iniţial au fost respinşi de comisia condusă de Macovei. La rândul său, Macovei a anunţat că nu vrea să mai continue analizarea dosarelor candidaţilor pentru alegerile parlamentare, deranjată fiind de faptul că unii dintre cei respinşi au primit, totuşi, votul de încredere al partidului.

Deciziile Comisiei Macovei au atras un val de contestaţii din partea celor respinşi de pe liste. 12 candidaturi au fost retrase, printre care şi cea a fostului primar Cristian Poteraş, iar cel puţin trei contestaţii au fost admise: Ştefan Stoica, în judeţul Dolj, dar şi cele depuse de parlamentarii de diaspora: William Brânză şi Viorel Badea.

"Nu-mi convenea deloc să văd că se lansează tot felul de peroraţii într-o decizie a comisiei din care majoritatea informaţiilor sunt luate de pe Google. Am zis că nu e normal, evident că am contestat decizia. Sunt unii care au dosare penale, contracte cu statul, tot felul de probleme. Eu ce problemă am? Am aflat pe surse din partid că această comisie se opune candidaturii mele pentru că am trecut pentru o scurtă perioadă pe la PNL. Ăsta e motiv serios? Am depus contestaţie şi nu văd cum ar putea fi motivată respingerea candidaturii mele. Înţeleg opinia doamnei Macovei, o respect, dar nu pot fi de acord cu ea”, explică Viorel Badea, deputat PDL.

"A fost un punct de vedere legat de ceea ce a intervenit între mine şi colegul Viorel Badea când acesta şi-a dat demisia din PDL. Deci pe imaginea în presă. Mie nu mi-a spus nimeni nimic. Eu am luat lista cu candidaţii de diaspora marţi la amiază şi le-am depus la Tribunal. Pe această listă e şi numele meu, iar lista e semnată de cei trei co-preşedinţi ai Alianţei. Abia ieri-noapte, la doăusprezece ore după ce am depus candidaturile la Tribunal am aflat de lista lui Macovei”, a declarat William Brânză, deputat PDL.

Pe lista celor care ar putea primi girul conducerii pentru a candida, chiar dacă nu au îndeplinit criteriile de etică, se mai află deputatul Petru Movilă, cercetat de DNA pentru acuzaţii de trafic de influenţă, dar şi senatorul Cristian Rădulescu, acuzat de Agenţia Naţională de Integritate că nu poate justifica 120.000 de euro. În aceeaşi categorie de candidaţi respinşi iniţial, dar cu şanse să participe, totuşi, în alegeri, se află Mircia Muntean şi Doru Resmeriţă, acuzaţi de traseism politic, dar şi Marinică Cazacu. Acesta din urmă a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu.

Cel mai violent împotriva colegei de partid este Cristian Rădulescu, liderul senatorilor PDL, care îi întoarce Monicăi Macovei criticile, acuzând-o că face jocuri de imagine. "Nu-mi pasă de ce spune Monica Macovei, eu nu fac apel la copreşedinţii Alianţei. Eu ştiu că mă încadrez în criteriile de integritate oricât de stricte ar fi ele. Dar având în vedere abordarea din interiorul partidului mă mai gândesc dacă voi candida sau nu. Înţeleg că ANI are un anumit punct de vedere, înţeleg că presa are un punct de vedere, dar faptul că există o asemenea abordare din interiorul partidului mi se pare inacceptabil . Deci, va fi decizia mea personală în privinţa candidaturii", a declarat Rădulescu pentru România TV, acuzând-o la rându-i pe Macovei că încearcă să-şi creeze o imagine pozitivă pe seama candidaţilor. "Monica Macovei a alunecat de pe nivelul criteriilor de integritate către nivelul de imagine personală. Îşi transformă fantasmele asupra candidaţilor în realitate. Ce nu a reuşit cu ANI, anume să o transforme într-o instanţă de judecată, încearcă acum cu această comisie de integritate. Or, această comisie este doar una de verificare prealabilă. I-am spus şi doamnei Macovei. Când am aflat am sunat-o şi i-am spus că oricum ar lua aceste criterii eu le respect. Problema cu justificarea averii este acum în lucru la comisia de evaluare a averilor iar verdictul va fi unul pozitiv pentru mine".

Poziţia colegilor a stârnit orgoliul Comisiei (alcătuită din Monica Macovei – preşedinte, Theodor Stolojan – PDL, Despina Munteanu – Forţa Civică, Mihaela Vasilatii – PNŢCD, Ioan Greceanu- Noua Românie), care a anunţat că nu vrea să mai analizeze contestaţiile. "Comisia de etică a decis prin vot să transmită copreşedinţilor Alianţei, spre soluţionare, contestaţiile depuse în ultimele zile, pentru că: (a) unii dintre copreşedinţii ARD au avut intervenţii publice prin care au anunţat că analizează contestaţii ale candidaţilor cu aviz negativ din partea Comisiei de etică şi/sau au decis să îşi asume deja candidaturile unora dintre aceştia; (b) unii dintre candidaţii cu aviz negativ au susţinut public, în mod eronat, că au primit aviz favorabil. În aceste condiţii, conducerea Alianţei trebuie să preia toate contestaţiile şi să îşi asume răspunderea pentru deciziile luate. Decizia finală privind candidatura celor care au primit aviz negativ din partea Comisiei şi componenţa listei finale a candidaţilor este răspunderea partidelor din Alianţă", se arată în comunicat.

În acelaşi document se precizează că evaluarea candidaturilor s-a făcut pe baza informaţiilor transmise de candidaţi şi prin "verificări riguroase" la Registrul Comerţului, pe site-urile oficiale de licitaţii şi ale instituţiilor publice care au contracte, pe baza comunicărilor oficiale şi documentelor aflate pe paginile de internet ale Agenţiei de Integritate, ale parchetelor şi în baza de date a Portalului instanţelor de judecată, fiind folosite şi informaţii din presă coroborate cu informaţii de la instituţiile publice. "Deciziile în Comisie s-au luat prin vot majoritar, preşedintele neavând drept de veto. Pentru toţi candidaţii cu aviz negativ preşedintele Comisiei de etică, Monica Macovei, a votat împotriva candidaturilor. Monica Macovei a dat vot negativ pentru alte 58 de candidaturi, dar care au primit aviz favorabil prin vot majoritar. Opiniile diferite şi votul majoritar fac parte din democraţie", mai menţionează sursa citată.