Roşia: licopenul, un carotenoid puternic cu proprietăţi protectoare

Nivelul de carotenoizi din piele sunt un bun indicator al stării dumneavoastră generale de sănătate, deoarece reflectă nivelurile de compuşi fitochimici de origine vegetală în general. De fapt, eu folosesc o metodă de testare cutanată a carotenoizilor pentru a monitoriza în mod neinvaziv progresul pacienţilor mei atunci când adoptă o dietă nutritivă. Într-un studiu care a cuprins peste 13.000 de adulţi, concentraţiile scăzute de carotenoizi din sânge au fost identificate ca un factor predictiv al mortalităţii premature. Nivelurile mai scăzute de carotenoizi totali, alfa-caroten şi licopen din sânge au fost toate asociate cu un risc crescut de deces din toate cauzele; dintre toţi carotenoizii, un nivel foarte scăzut de licopen în sânge a fost cel mai puternic factor predictiv al mortalităţii.

Licopenul este carotenoidul emblematic al tomatei. Licopenul circulă în sânge şi se concentrează, de asemenea, în sistemul reproducător masculin, ceea ce explică efectele sale protectoare împotriva cancerului de prostată. La nivelul pielii, licopenul ajută la prevenirea leziunilor cauzate de razele UV ale soarelui, protejând astfel împotriva cancerului de piele. Licopenul este cunoscut pentru proprietăţile sale anticanceroase, dar ştiaţi că a făcut obiectul a numeroase studii pentru efectele sale benefice asupra sistemului cardiovascular?

Legături între licopenul din sânge şi bolile cardiovasculare

Numeroase studii observaţionale au stabilit o legătură între nivelurile mai ridicate de licopen din sânge şi un risc mai scăzut de infarct. De exemplu, un studiu realizat pe bărbaţi a arătat că un nivel scăzut de licopen era asociat cu o creştere a plăcilor în artera carotidă şi cu un risc triplat de episoade cardiovasculare în comparaţie cu nivelurile mai ridicate. Într-un alt studiu, femeile au fost împărţite în patru grupuri în funcţie de nivelul de licopen din sânge; cele din cele trei grupuri superioare prezentau un risc de boli cardiovasculare redus cu 50% faţă de grupul inferior.

O analiză a evidenţiat o reducere cu 39% a riscului de accident vascular cerebral la bărbaţii cu cele mai ridicate niveluri de licopen din sânge. Date noi provenite dintr-un studiu finlandez au întărit aceste rezultate cu concluzii similare. La o mie de bărbaţi au fost analizate nivelurile de carotenoizi din sânge şi au fost urmăriţi timp de 12 ani.

Cei care prezentau cele mai ridicate niveluri de licopen aveau cel mai scăzut risc de accident vascular cerebral: aceştia erau cu 55% mai puţin susceptibili de a suferi un accident vascular cerebral decât cei cu cele mai scăzute niveluri. Date anterioare provenite de la acelaşi grup de bărbaţi au arătat, de asemenea, că un nivel mai ridicat de licopen era asociat cu un risc redus de infarct.

Cum acţionează licopenul?

Licopenul este un antioxidant extrem de puternic; capacitatea sa antioxidantă ar fi de două ori mai mare decât cea a beta-carotenului şi de zece ori mai mare decât a vitaminei E. Mai multe studii în care s-au administrat produse pe bază de roşii voluntarilor au arătat că particulele lor de LDL erau mai rezistente la oxidare; oxidarea LDL-ului este un eveniment precoce în formarea plăcilor aterosclerotice, iar licopenul contribuie la prevenirea acesteia. Un alt studiu a demonstrat o îmbunătăţire a funcţiei endoteliale după doar două săptămâni de dietă bogată în roşii; funcţia endotelială corespunde capacităţii endoteliului (peretele intern al vaselor de sânge) de a regla corect presiunea arterială, iar leziunile oxidative o pot altera. De asemenea, un studiu care a utilizat suplimente de licopen la pacienţii cu boli cardiovasculare a raportat, de asemenea, o îmbunătăţire a funcţiei endoteliale. Pacienţii care au primit suplimente de licopen au înregistrat o îmbunătăţire a funcţiei endoteliale (măsurată prin fluxul sanguin la nivelul antebraţului) de 63% după 8 săptămâni, în timp ce grupul placebo nu a constatat nicio îmbunătăţire.

Licopenul are, de asemenea, acţiuni non-antioxidante care pot proteja împotriva bolilor cardiovasculare. În primul rând, anumite date sugerează că licopenul ar putea inhiba HMG-CoA reductaza, enzima responsabilă de producerea colesterolului (vizată, de asemenea, de medicamentele hipocolesterolemiante de tip statine). Aşa cum era de aşteptat, studiile în care s-au adăugat mai multe produse pe bază de roşii în alimentaţia participanţilor au arătat o reducere a nivelului colesterolului din sânge. O meta-analiză a 12 studii a relevat că consumul zilnic de produse pe bază de roşii (aproximativ 250 ml de suc de roşii sau 3-4 linguri de concentrat de roşii) reducea colesterolul LDL cu 10% – un efect comparabil cu cel al unor doze mici de statine (fără riscul de efecte secundare, desigur). Licopenul are, de asemenea, mai multe proprietăţi antiinflamatorii şi ar putea preveni proliferarea excesivă a celulelor musculare netede vasculare, un factor care contribuie la dezvoltarea plăcilor aterosclerotice.

Savuraţi roşiile!

Desigur, licopenul nu este singurul nutrient prezent în roşii: acestea sunt, de asemenea, bogate în vitaminele C şi E, în beta-caroten şi în flavonoli antioxidanţi, pentru a menţiona doar câteva. Antioxidanţii luaţi izolat nu îşi exercită, în general, efectele protectoare singuri; am învăţat această lecţie din studiile clinice privind suplimentele de beta-caroten, vitamina C şi vitamina E, care nu au reuşit să reducă riscul de boli cardiovasculare. Interacţiunile dintre compuşii fitochimici din cadrul reţelei sinergice complexe a alimentelor de origine vegetală sunt cele care explică efectele lor asupra sănătăţii, iar acest lucru nu poate fi reprodus sub formă de comprimat. Dintre toţi carotenoizii alimentari obişnuiţi, licopenul are cea mai mare putere antioxidantă, dar combinaţiile de carotenoizi sunt şi mai eficiente decât orice carotenoid luat separat: acestea acţionează în sinergie. Licopenul din sânge, aşa cum este utilizat în numeroase studii, este pur şi simplu un marker al unui consum ridicat de produse pe bază de roşii; în acelaşi mod, nivelurile ridicate de alfa-caroten şi beta-caroten sunt markeri ai unui consum semnificativ de fructe şi legume verzi şi galben-portocalii. Fructele şi legumele colorate oferă o protecţie semnificativă.

Adăugaţi roşii proaspete, suculente şi crude în salate, roşii uscate la soare, nesulfurate şi tăiate cubuleţe în supe, şi savuraţi sosuri şi supe de roşii făcute în casă. Fiţi atenţi la conţinutul de sodiu din ketchup şi din alte produse pe bază de roşii: alegeţi variantele cu conţinut redus de sare sau fără sare adăugată. Roşiile uscate, nesulfurate şi fără adaos de sare sunt, de asemenea, o opţiune excelentă. Roşiile zdrobite şi tăiate cubuleţe din borcane de sticlă sunt de preferat celor din conserve, pentru a evita perturbatorul endocrin BPA. Reţineţi, de asemenea, că carotenoizii sunt mai bine absorbiţi atunci când sunt consumaţi împreună cu grăsimi sănătoase — de exemplu, într-o salată însoţită de un dressing pe bază de seminţe sau nuci. Licopenul este, de asemenea, mai bine asimilat atunci când roşiile sunt gătite: o cană de sos de roşii conţine aproximativ de zece ori mai mult licopen decât o cană de roşii crude tocate — aşa că alternaţi între roşii crude şi gătite în alimentaţia dvs. zilnică.

Dr. Joel Fuhrman este medic de familie certificat, autor a şapte best-selleruri la New York Times şi expert recunoscut la nivel internaţional în nutriţie şi medicină naturală. Este specializat în prevenirea şi vindecarea bolilor prin metode nutriţionale.

Sursa: Epoch Times Franţa