Românii din Diaspora revoltaţi de refuzul deputaţilor de a adopta Legea votului prin corespondenţă

"Suntem profund îngrijoraţi de atitudinea dispreţuitoare pe care parlamentarii români o au faţă de românii din Diaspora manifestată şi ieri prin respingerea iniţiativei legislative lansate de deputatul Eugen Tomac privind votul prin corespondenţă", a transmis miercuri Federaţia asociaţiilor de români din Europa, în cadrul unui comunicat de presă remis Epoch Times.

"De aceea, cerem Parlamentului României să treacă imediat la discuţiile pe tema legii votului prin corespondenţă. Cerem de asemenea iniţierea unui proiect de lege pentru votul electronic. Nu vrem să se mai repete evenimentele din 2 şi 16 noiembrie 2014, iar pentru a evita acest lucru trebuie să se înceapă imediat dezbaterile legate de Legea votului prin corespondenţă şi cel electronic. Considerăm că ambele forme de vot sunt benefice pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc", a declarat Daniel Tecu, preşedinte FADERE.

În cazul în care actualul Parlament al României va continua să refuze discuţiile pe marginea proiectului de lege a votului prin corespondenţă, reprezentanţii românilor din Diaspora se văd nevoiţi să-i ceară noului preşedinte, Klaus Iohannis, nici mai mult nici mai puţin decât dizolvarea acestuia.

"Cred că aceasta este datoria domnilor parlamentari, să creeze cadrul legal pentru respectarea drepturilor constituţionale, unul dintre acestea fiind dreptul de a vota", a adăugat Daniel Tecu.

Amintim că proiectul de lege privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, iniţiat de patru deputaţi PMP, printre care şi Eugen Tomac, a fost respins marţi de Camera Deputaţilor cu 203 voturi "împotrivă", 8 voturi "pentru" şi 84 de abţineri.

Fostul consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a avertizat opinia publică că introducerea votului electronic sau a celui prin corespondenţă nu este un deziderat al partidelor vechi, care nu vor să piardă definitiv controlul puterii - în sensul că cei aproximativ trei milioane de români din Diaspora vor fi conectaţi la viaţa politică din ţară, ceea ce va da startul unei modernizări rapide a României, iar partidele îşi vor lua adio de la metoda pomenilor electorale şi manipulării în masă.