România şi agenda energetică la Marea Neagră

Vasile Iuga, country managing partner la PwC România, a subliniat în cadrul Bucharest Forum/Energy organizat de Adevărul şi Aspen Institute că în ultimii 30 de ani, consumul şi cererea de energie din România au scăzut. Pe de altă parte, ţara noastră este una dintre cel mai puţin dependente din UE în ce priveşte importurile de energie. În opinia lui Iuga, este însă ”nevoie de investiţii de peste 30 de miliarde de euro în explorarea şi exploatarea resurselor de gaz şi de petrol pentru a păstra această dependenţă rezonabilă”. Reprezentantul PwC consideră că investiţiile trebuie făcute acum. Despre rolul şi potenţialul României în regiunea Mării Negre au discutat experţi şi reprezentanţi ai companiilor.

Edward Chow, cercetător senior la Center for Strategic and Internaţional Studies, susţine că România joacă un rol de pivot în regiune. ”Aveţi potenţial nefolosit, resurse. Trebuie să modernizaţi infrastructura. Pe de altă parte, e nevoie ca şi consumatorii să înţeleagă necesitatea revoluţiei gazelor de şist”, susţine expertul. În ceea ce priveşte energia verde, Chow consideră că subvenţiile ar trebui să se ducă către cei care au cu adevărat nevoie.

La rândul său, Tudor Constantinescu, consilier la DG Energy în cadrul Comisiei Europene, a subliniat că UE va rămâne angajată faţă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi faţă de îmbunătăţirea eficienţei energetice şi diversificarea ofertei. În opinia sa, gazul de şist poate juca un rol important în Europa dacă tehnologiile vor fi îmbunătăţite.

Christian Dolezal, şef de comunicare şi afaceri publice al consorţiului Nabucco, a vorbit despre progresele făcute de acest proiect în ultima vreme. Recent a avut loc la Bucureşti o întâlnire la care statele participante au făcut o declaraţie clară de angajament politic faţă de conducta cu o capacitate de 23 de miliarde metri cubi de gaz.

La rândul său Vasile Iuga, country managing partner la PwC România, a subliniat că în ultimii 30 de ani, consumul şi cererea de energie din România au scăzut. Pe de altă parte, ţara noastră este una dintre cel mai puţin dependente din UE în ce priveşte importurile de energie. În opinia lui Iuga, este însă ”nevoie de investiţii de peste 30 de miliarde de euro în explorarea şi exploatarea resurselor de gaz şi de petrol pentru a păstra această dependenţă rezonabilă”. Reprezentantul PwC consideră că investiţiile trebuie făcute acum.

”România are o dependenţă relativ scăzută de importuri, situată undeva la 24%, iar aceasta provine din lipsa de investiţii din anii '90, coroborată cu declinul industriei. În ultimii 10 ani, consumul a crescut datorită creşterii investiţiilor private. Zăcămintele României sunt însă foarte fragmentate, ceea ce creşte costurile de exploatare”, a declarat Vasile Iuga la Bucharest Forum/Energy, eveniment organizat de Adevărul Group şi Institutul Aspen România. El a arătat că există 300 de zăcăminte de ţiţei şi 120 de gaze, dar ”structura câmpurilor este foarte fragmentată iar prospectivitatea relativ scăzută”.

În legătură cu exploatarea gazelor de şist şi a celor din Marea Neagră, Iuga atenţionează că este nevoie de investiţii mari pentru că ”tehnologia e scumpă, costurile de extracţie sunt ridicate şi e nevoie şi de investiţii serioase în infrastructura necesară aducerii gazelor pe piaţă”.

În legătură cu exploatarea gazelor de şist şi a celor din Marea Neagră, Iuga atenţionează că este nevoie de investiţii mari pentru că ”tehnologia e scumpă, costurile de extracţie sunt ridicate şi e nevoie şi de investiţii serioase în infrastructura necesară aducerii gazelor pe piaţă”. ”Există o competiţie dură pentru atragerea de investiţii private semnificative. România nu se află într-o poziţie privilegiată pentru că riscurile tehnice şi geologice sunt mari şi în creştere. În plus nu suntem singurii care descoperim gaze în Marea Neagră sau care avem gaze de şist”, mai spune reprezentantul PwC, care e convins că guvernul are un rol cheie prin politicile de creare a unui cadru fiscal transparent, stabil, predictibil şi competitiv care să ducă la un echilibru între veniturile la buget şi încurajarea investiţiilor.

La rândul său, Răzvan Nicolescu, manager la Petrom, a remarcat că la Eurovision a existat şi o mare componentă de geopolitică în voturile date cântecelor. ”Cele mai multe voturi pentru reprezentantul României au venit de la Marea Nordului, de la Marea Adriatică şi Marea Caspică (Azerbaidjan). În schimb ţările de la Marea Neagră n-au acordat niciun punct României. Mi-a venit atunci în minte proiectul Sinergiei Mării Negre, promovat de România la Bruxelles”, a explicat Nicolescu. În opinia sa, una dintre priorităţile României ar trebui să fie să aibă relaţii bilaterale excelente cu vecinii, cu ţări ca Bulgaria cu care s-ar putea realiza multe proiecte comune în domeniul energetic.

Neil Brown, cercetător la German Marshall Fund, a reiterat că independenţa energetică a Europei de Rusia rămâne o preocupare a SUA pentru ca Rusia o foloseşte ca armă politică. Totuşi el avertizează că susţinerea americanilor pentru Nabucco nu va fi suficientă. Şi Edward Chow a subliniat că Europa are tot mai puţină greutate în ceea ce priveşte energia deoarece ”viitorul energiei are tot mai mult de-a face cu pieţele asiatice care devin tot mai importante, nu cu pieţele europene stagnante”. Expertul prognozează că până la sfârşitul deceniului China va depăşi SUA devenind cel mai mare importator de petrol din lume.