România şi-a actualizat poziţia în legătură cu Kosovo

România a făcut multă vreme parte din grupul statelor care nu recunoaşteau Kosovo ca stat, plasându-se alături de Spania, Cipru, Slovacia şi Grecia. După recentul acord de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina însă, care a fost vital pentru a deschide calea Serbiei către UE, "poziţia României nu s-a schimbat , ci s-a actualizat", a declarat secretarul de stat MAE, George Ciamba în cadrul dezbaterii "Kosovo între principii şi pragmatism", organizată de Fundaţia Europeană Titulescu. Toţi vorbitorii au lăsat să se înţeleagă că România ar putea recunoaşte Kosovo în noul context, ba chiar ar putea ajuta la implementarea acordului dintre Priştina şi Belgrad.

Bucureştiul va susţine deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la UE la următorul Consiliu European, la fel ca şi pregătirea acordului de aspciere cu Kosovo. "România este unul dintre susţinătorii politicii de extindere a UE, mai ales prin prisma consolidării securităţii regionale, cât şi a beneficiilor pieţei unice", a afirmat Ciamba, care consideră că "acordul Belgrad-Priştina este un succes major al diplomaţiei europene". Cât despre poziţia României faţă de Kosovo, aceasta nu s-a modificat, ci s-a actualizat, a subliniat secretarul de stat.

La rândul său, fostul ambasador al României în Albania, Gheorghe Micu, a afirmat că "România şi Albania au avut relaţii tradiţionale deosebite în toate domeniile de activitate, mai ales că România a fost un sprijin pentru Albania în obţinerea independenţei". În opinia sa, România a fost considerată de toţi albanezii o a doua patrie din acest motiv.

Micu a reamintit că după independenţa proclamată unilateral de Kosovo în februarie 2008, un număr mare de state occidentale, în frunte cu SUA, au recunoscut cel mai tânăr stat european. El a remarcat şi că SUA au în Kosovo cea mai mare bază militară din Europa.

În privinţa problemei recunoaşterii Kosovo de către România, fostul ambasador a apreciat că "la summitul de la Bratislava preşedintele Băsescu a subliniat că s-a ajuns la o soluţie înţeleaptă între Belgrad şi Priştina. Şi România poate ajunge la recunoaşterea Kosovo. Am făcut o vizită particulară însoţit de oameni de afaceri în Kosovo în 2011 iar autorităţile s-au arătat interesate de implicarea noastră în construcţia de şcoli, de drumuri, de spitale. Trebuie să ne pregătim în această privinţă".

Fostul premier Adrian Năstase, moderatorul evenimentului, a ridicat chestiunea principiului autodeterminării, subliniind că "problema este dacă dreptul la autodeterminare se referă doar la popoare sau se poate face şi o translaţie la minorităţi, având în vedere că populaţia albaneză a devenit majoritară".

Fostul ambasador al României în Serbia, Constantin Niţu, a arătat că "Serbia a fost şi este într-o situaţie deosebit de grea pentru că ea domina fosta Iugoslavie iar acum nu mai are ieşire la mare, resursele îi sunt limitate iar una dintre resursele ei sfinte, Kosovo, a plecat". În opinia sa, politicienii din Serbia au preluat fosta politică a lui Tito de nealiniere, sperând că "prin jocul la două capete şi cu UE şi cu Rusia să obţină cât mai multe beneficii inclusiv din aderarea la UE". Niţu a evocat această dualitate a politicii externe sârbe, "care se vrea solidară cu Rusia, dar cu aspiraţii europene", susţinând însă că "vremea nealinierii a trecut". Totuşi, fostul ambasador recunoaşte că Serbia nu s-a desprins de Rusia. Chiar recent preşedintele Tomislav Nikolici a semnat la Moscova un acord de parteneriat strategic cu Rusia, la scurt timp după ce declarase că Serbia nu are alt drum decât Europa.

România are datoria să sprijine şi Serbia şi Kosovo. Ea trebuie să treacă de la opoziţie constructivă la a fi jucătoare, a fi creativă şi la a proiecta influenţa de care suntem capabili.

În privinţa acordului dintre Priştina şi Belgrad, fostul ambasador afirma că acesta este "un succes, dar problema este acum implementarea". În opinia sa, "independenţa Kosovo este ireversibilă, va fi recunoscută inclusiv de România, Kosovo va intra în UE, iar cele două state, Serbia şi Kosovo, vor trăi în cele din urmă ca buni vecini".

Despre dificultatea de a implementa acordul Kosovo-Serbia a vorbit şi Oana Popescu, preşedinta think-tank-ului Global Focus, care a organizat anul trecut o vizită la Bucureşti a unei delegaţii formate din reprezentanţi ai mediului politic şi privat din Kosovo, interesaţi de aprofundarea relaţiei din ţara noastră şi Kosovo. "România are datoria să sprijine ambele părţi pe parcursul început odată cu acordul de la Bruxelles. Implementarea acestuia este foarte dificilă mai ales dacă ţinem cont de situaţia din nordul Kosovo, o gaură neagră măcinată de trafic de tot felul", a explicat Popescu.

În opinia ei, România şi-a ignorat un potenţial de proiectare a politicii sale externe prin intermediul societăţii civile. Popescu a reamintit că în cadrul Conferinţei de Securitate de la Bratislava Globsec, românii şi slovacii i-au adus la aceeaşi masă pe viceministrul de externe kosovar şi sârb. "Problema Kosovo e mai degrabă legată de principii şi de pragmatism, decât de principii versus pragmatism. Serbia a înţeles că singura cale pentru ea este integrarea europeană şi că s-a racordat la principiile UE. România are datoria să sprijine şi Serbia şi Kosovo. Ea trebuie să treacă de la opoziţie constructivă la a fi jucătoare, a fi creativă şi la a proiecta influenţa de care suntem capabili", a concluzionat experta. În opinia ei, recunoaşterea Kosovo de către România nu ar trebui să se producă prea devreme pentru a nu strica balanţa, dar nici prea târziu "pentru că atunci nu vom mai putea s-o vindem ca pe un act de politică externă responsabilă".

Pe de altă parte, în abordarea relaţiei cu Serbia, România nu ar trebui să mai plece de la aspectul cel mai sensibil, al problemei minorităţilor, mai spune Popescu.