România, în afara unei pieţe europene a deşeurilor de miliarde de euro!

În Europa există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor România fiind, din păcate, la polul negativ. Astfel, potrivit unui raport publicat de Eurostat – oficiul de statistică al Uniunii Europene -, cele mai avansate şase state membre - Belgia, Danemarca, Germania, Austria, Suedia şi Olanda - depozitează în gropi de gunoi mai puţin de 3% din propriile deşeuri, restul fiind reciclate şi refolosite.

La cealaltă extremă, cinci state membre, printre care şi România (cu 99%), continuă să depoziteze în gropi de gunoi peste 95% din propriile deşeuri. Statisticile recente publicate de Eurostat arată că se realizează în permanenţă progrese în unele dintre noile state membre, în care ratele de reciclare cresc foarte repede. De asemenea, în mai multe state membre au scăzut cantităţile de deşeuri generate, probabil ca urmare a încetinirii creşterii economice.

Cum au reuşit statele cu cele mai bune performanţe să transforme deşeurile dintr-o problemă într-o resursă? Un nou raport publicat de Comisia Europeană oferă o explicaţie: prin combinarea unor instrumente economice. O combinaţie de taxe şi interdicţii legate de depozitarea şi incinerarea deşeurilor, scheme de responsabilizare a producătorilor şi sisteme de plată în funcţie de deşeurile generate s-a dovedit a fi instrumentul cel mai eficace pentru îndreptarea fluxurilor de deşeuri în direcţii mai sustenabile.

Aceste instrumente economice vor trebui introduse în mai mare măsură în toate statele membre pentru a ajunge la obiectivul UE de reducere la zero a depozitării deşeurilor la gropile de gunoi, maximizarea reciclării şi reutilizării şi limitarea recuperării de energie la deşeurile nereciclabile.

Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „Deşeurile sunt prea valoroase ca să fie pur si simplu aruncate, iar dacă sunt gestionate corect, valoarea respectivă poate fi restituită economiei. Trebuie să privim deşeurile ca pe o resursă, iar îngroparea acestei resurse în sol dovedeşte o lipsă gravă de viziune. Acest raport arată că gestionarea şi reciclarea deşeurilor pot avea o contribuţie importantă la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. Dacă legislaţia existentă ar fi aplicată în mod corespunzător, am putea evita operaţiunile de curăţare costisitoare şi problemele legate de poluare şi de sănătate. Şi să nu uităm că materialele reciclate sunt mai ieftine decât cele noi şi că reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi dependenţa noastră de importuri. În prezent, şase state membre nu numai că exploatează valoarea deşeurilor, dar au creat sectoare industriale prospere şi multe locuri de muncă în acelaşi timp. Acum, împreună cu statele membre şi autorităţile locale, avem responsabilitatea comună de a ne asigura că aceste instrumente sunt utilizate în mod eficace şi se răspândesc în întreaga UE. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs către o Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.”

Pentru că UE să îşi atingă ţintele stabilite în legislaţia privind deşeurile şi ţintele referitoare la eficienţa energetică, va fi necesară utilizarea acestor instrumente în toate statele membre. Din acest motiv, în cadrul unei revizuiri a ţintelor UE referitoare la deşeuri ce va avea loc în 2014, va fi evaluată posibilitatea ca utilizarea acestor instrumente să dobândească, în unele cazuri, un caracter juridic obligatoriu. De asemenea, Comisia include buna gestionare a deşeurilor printre condiţiile pentru primirea anumitor fonduri europene.

Între timp, Comisia încurajează statele membre să aplice cu eficacitate sporită legislaţia existentă referitoare la deşeuri. Sectoarele industriale din UE care se ocupă cu gestionarea deşeurilor şi cu reciclarea au avut în 2008 o cifră de afaceri de 145 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 2 milioane de locuri de muncă. Punerea integrală în aplicare a politicii UE în domeniul deşeurilor ar putea crea încă 400.000 de locuri de muncă în UE şi o cifră de afaceri anuală suplimentară de 42 de miliarde euro.

În România, 99% din gunoi este depozitat în/pe pământ, în zone speciale (aşa numitele gropi de gunoi), fără a fi folosit în vreun fel, doar 1% fiind reciclat. La polul opus, de exemplu, se află Germania, care reciclează 45% din gunoi şi are cifra zero în dreptul depozitării acestuia în gropi de gunoi.