Revoluţionarii cer Înaltei Curţi dreptate pentru urmaşii eroilor martiri

Asociaţia 21 Decembrie 1989 a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) o cerere de preschimbare a termenului în dosarul plângerii depuse împotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluţiei.

În cererea adresată preşedintei Înaltei Curţi, reprezentanţii Asociaţiei susţin că preschimbarea termenului, stabilit pentru 22 ianuarie cu unul mai apropiat, 21 - 22 decembrie, zile când se comemorează Revoluţia, se impune pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, astfel încât urmaşii eroilor martiri să poată merge împăcaţi la mormintele copiilor, soţilor sau părinţilor lor.

Dosarul are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au rezultat peste 1.200 de morţi şi peste 8.000 de răniţi şi reţinuţi în timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, reamintesc revoluţionarii importanţa acestei cauze, tergiversată timp de aproape 26 de ani, lucru sancţionat în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a constatat lipsa unei anchete efective care să corespundă exigenţelor jurisprudenţei Curţii EDO (Cauza 33810/07, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Vlase, Mărieş c/ România, Cauza 56861/08, Bosnigeanu s.a. 33 de reclamanţi c/ România, Cauza 56838/08 Alecu s.a. 80 de reclamanţi c/ România.)

"Mai mult decât atât, Curtea EDO, în cauză Asociaţia 21 Decembrie 1989, a reţinut în parag. 142 al.2 : Curtea consideră, cu toate acestea, că miza politică şi socială invocată de către Guvern nu ar putea justifica singură nici durata anchetei, nici modul în care aceasta a fost condusă o perioadă prea lungă de timp, fără ca cei interesaţi şi publicul să fie infomaţi de progresele făcute. Dimpotrivă, importanţa sa pentru societatea româneasca, care constă în dreptul numeroaselor victime de a şti ce s-a întâmplat, ceea ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă şi eventual drept la reparaţie, ar fi trebuit să incite autorităţile naţionale să se ocupe de dosar imediat şi fără întârzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum că anumite acte se bucură de impunitate.", se arată în textul scrisorii adresate Liviei Stanciu.

"Doamnă preşedintă, nouă, urmaşilor eroilor martiri, luptătorii supuşi la rele tratamente, împuşcaţi, călcaţi de tancurile armatei, reţinuţi, legaţi cu sârmă ghimpată şi bătuţi bestial de miliţieni şi securişti, nu ni s-a făcut dreptate nici de către foştii preşedinţi ai României, nici de foştii premieri, dar nici de parlamentari şi procurori. Constatăm cu regret că nici judecătorii ÎCCJ nu doresc să pună capăt suferinţelor noastre de aproape 26 de ani, şi ne exprimăm speranţa ca acest dosar nu va fi din nou tergiversat.

Doamna preşedintă Livia Stanciu, acum în prag de comemorare a eroilor martiri din decembrie 1989, credem că avem dreptul să ştim dacă mai sperăm în dreptate, pentru a putea merge împăcaţi la mormintele copiilor, soţilor sau părinţilor noştri sau trebuie să rămânem “stană de piatră” în faţa crucilor lor, pentru că nici acum, după o atât de lungă şi grea aşteptare, adevărul nu a ieşit la lumină.

Acum în prag de comemorare a eroilor martiri din decembrie 1989, credem că avem dreptul să ştim dacă mai sperăm în dreptate, pentru a putea merge împăcaţi la mormintele copiilor, soţilor sau părinţilor noştri.

În speranţa că veţi înţelege tristeţea ce apăsa sufletele noastre, va rugăm să dispuneţi de îndată preschimbarea termenului pentru cel mai târziu 21 sau 22 decembrie 2015.", adaugă revoluţionarii.

Reamintim că CEDO a decis în opt dosare condamnarea sistemului judiciar din România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. S-a arătat că durata excesivă a procedurilor penale privind evenimentele din decembrie 1989, lipsa unei soluţii juste constituie o violare a articolului 6 al Convenţiei. Ea vine într-un moment în care se vorbeşte mult despre clasarea de către Parchetul General a plângerilor privind dosarul Revoluţiei", a declarat avocatul Antonie Popescu, în contextul în care România a fost din nou condamnată de instanţa europeană.

Reamintim că la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei, în baza unor raţiuni considerate inacceptabile de către revoluţionari. Practic, crimele împotriva umanităţii de care sunt acuzaţi decidenţii acelor ani, în frunte cu Ion Iliescu, care sunt imprescriptibile în cazul Mineriadei din 13-15 iunie, au fost declarate ca lovite de prescripţie în dosarele Revoluţiei. Procurorii au considerat că unele dintre fapte nu mai sunt prevăzute de Noul Cod Penal, iar altele au fost amnistiate sau judecate în alte dosare.

Revoltaţi de această decizie, toţi cei 93 de membri ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 decembrie s-a adresat Înaltei Curţi.