Revoltător. O nouă manevră politică ar putea arunca situaţia alegerilor din Diaspora în aer

După ce MAE condus de Teodor Meleşcanu a refuzat să deschidă noi secţii de votare în Diaspora, deşi BEC a reiterat faptul că se putea face acest lucru prin ordin de ministru, Centrul de Investigaţii Media a dezvăluit sâmbătă o altă măsură devastatoare pentru românii din străinătate - oameni care au îndurat umilinţa de a sta ore în şir la coadă la puţinele secţii de votare înfiinţate, pentru ca, ulterior, mulţi dintre ei să nu mai apuce nici să voteze.

Pe lângă sumbra perspectivă lăsată în urmă de deciziile MAE, problemele celor câteva milioane de români din Diaspora nu vin numai din direcţia aceasta.

Preşedintele Traian Băsescu declara vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că are informaţii că unele partide politice au decis să nu-şi trimită reprezentanţi în secţiile de votare, pentru a se putea întârzia viteza la vot, motiv pentru care face apel la toate partidele reprezentate în turul doi să-şi trimită reprezentanţii în secţiile de vot, altfel ele însele vor contribui la obstrucţionarea dreptului de vot al românilor.

Poate vă gândiţi că nu contează câţi reprezentanţi trimit partidele în contextul în care Teodor Meleşcanu anunţa că MAE a pus la dispoziţia Biroului Electoral din Străinătate (BES) un număr impresionant de angajaţi MAE - 800 de persoane, 300 din MAE şi 500 care lucrează în străinătate - în vederea completării personalului din secţii.

Lucrurile stau însă puţin diferit. Potrivit Centrului de Investigaţii Media, pe 6 noiembrie, la doar patru zile după turul I, BES a transmis BEC o adresa în care îi informa, printre altele, că reprezentanţii partidelor politice au transmis că oamenii care i-au reprezentat în birourile secţiilor de votare din Diaspora în turul I nu se vor mai prezenta în turul II. În acest context, BES a întrebat dacă este legal să decidă completarea numărului de membri din aceste secţii cu reprezentanţi ai MAE care să-i înlocuiască pe cei ai partidelor care au anunţat că nu vor mai fi reprezentate.

Pe 7 noiembrie, a venit şi răspunsul BEC - un răspuns care aruncă în aer situaţia deja dificilă a desfăşurării votului din Diaspora. BEC a transmis, negru pe alb, că acest lucru nu este posibil, reprezentanţii partidelor politice care nu se vor prezenta în birourile electorale putând fi înlocuiţi doar cu reprezentanţi ai aceloraşi partide, pentru că, potrivit legii, birourile trebuie să rămână în aceeaşi componenţă avută la constituirea lor înaintea turului I.

În aceeaşi decizie BEC se stipulează că în cazul în care reprezentanţii partidelor în secţiile de votare de la turul I nu se vor mai prezenta, locurile ocupate atunci de aceştia nu pot fi completate cu angajaţi ai MAE.

Numai în cazul în care numărul iniţial de membri de la turul I, inclusiv cei propuşi de partidele participante la scrutin, nu a fost cel maxim permis de lege, respectiv şapte, pot fi adăugaţi reprezentanţi MAE.

Tradus în termeni practici, un număr mic de membri în biroul electoral al secţiilor de votare din străinătate înseamnă, practic, un ritm de votare mai scăzut decât cel precedent, pentru că fiecare alegător trebuie să treacă pe la un membru al biroului secţiei de votare pentru a fi înscris în tabelul electoral şi pentru a semna în faţa acestuia declaraţia pe proprie răspundere - practic, dacă sunt mai puţini membri în birourile secţiilor, mai puţini alegători vor putea vota simultan.

Dată fiind decizia BEC, BES nu va folosi decât puţin peste o sută de reprezentanţi din totalul celor peste 800 pe care MAE era pregătit să-i trimită la secţiile de votare din Diaspora.

Românii din Diaspora boicotaţi intenţionat din motive politice?

În Diaspora nu e vorba de proastă organizare, lipsă de fonduri, incapacitate logistică, ci de o operaţiune deliberată prin care statul român, folosind aceste mijloace, împiedică deliberat sute de mii de români să voteze

În concluzie, pentru românii din Diaspora situaţia nu arată deloc bine. Puţinele măsuri luate de MAE par insuficiente pentru cei 2-3 milioane de români din străinătate, care au, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, o secţie de votare la 10.000 de oameni, uneori şi la distanţe de 200-800 km.

Teodor Meleşcanu anunţa recent că s-a decis mărirea numărului de ştampile şi de cabine de vot, precum şi publicarea online a formularului ce trebuie completat de persoanele care votează pe listele suplimentare.

Sigur că numărul mic de ştampile şi introducerea declaraţiei pe propria răspundere (măsură considerată birocratică şi ineficientă în condiţiile în care legea penală reglementează deja acest aspect) au avut un efect major în desfăşurarea votului din Diaspora, însă factorul decisiv care a împiedicat mii de români din străinătate să voteze a fost amplasarea secţiilor de votare, aspect de care MAE este direct responsabil.

"În Diaspora nu e vorba de proastă organizare, lipsă de fonduri, incapacitate logistică, ci de o operaţiune deliberată prin care statul român, folosind aceste mijloace, împiedică deliberat sute de mii de români să voteze, totul pe motiv că votul acestora este considerat greşit: inadecvat politic. Într-o Diasporă cu potenţial de vot de un milion şi jumătate de români, au putut vota doar 10% din aceştia. Şi au făcut-o masiv cu Klaus Iohannis şi Monica Macovei", a susţinut deputatul de Diaspora, Ovidiu Raeţchi, în contextul în care este de notorietate faptul că românii din străinătate votează în general cu Dreapta.

Deputatul a evidenţiat că MAE, prin intermediul unor reglaje fine, a redus masiv capacitatea de vot a românilor de peste graniţe: multe din aceste secţii au fost fixate în zone fără români – "mai lipsea puţin să avem centre în Alaska, Anzi şi Sahara", iar unele zone cu comunităţi mari au fost ignorate.

Refuzând suplimentarea secţiilor de votare, deschiderea lor în zone noi şi creşterea intervalului de votare, statul român împiedică deliberat românii din Diasporă să-şi exercite cel mai important drept cetăţenesc, susţine Raeţchi, care acuză MAE că este pus în slujba PSD.

Deputatul solicită ministerului condus acum de Meleşcanu să facă publice toate solicitările venite din Diaspora în ultimele luni pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare, menţionând că au existat nenumărate cereri în foarte multe oraşe.

"Cei de la MAE au cerut oamenilor să strângă semnături pentru a le aproba solicitarea, apoi nu au făcut nimic. Veţi vedea acolo tabele cu zeci de mii de semnături – care au fost total ignorate. Erau avertizaţi şi nu au făcut nimic – iar acum este mult prea târziu pentru o cuprindere teritorială eficientă. În Diaspora e necesar un număr dublu de secţii de vot", a precizat acesta.

"Diferenţa dintre Ponta şi Iohannis în sondaje este în marja de eroare. Câteva zeci de mii de voturi vor fi decisive. Din acest motiv, în condiţiile în care 75% din Diaspora va vota cu Iohannis, este esenţial pentru PSD să ţină cât mai jos participarea la urne. Dacă 300.000 de români, să spunem, ar putea vota în turul al doilea peste hotare, Iohannis poate deveni preşedinte. Iată de ce MAE nu va accepta sub nicio formă soluţii reale şi eficiente pentru a satisface solicitările foarte crescute în vederea exercitării dreptului de a alege", este de părere Ovidiu Raeţchi.