Reprezentanţii societăţii civile, despre regionalizare: Un proces prea accelerat ar bulversa viaţa socio-economică (interviu)

Guvernul a făcut primul pas pentru începerea procesului de regionalizare pe 19 februarie anul curent, când a aprobat memorandumul referitor la demararea acţiunilor de descentralizare. Autorităţile au promis recent că vor fi înfiinţate până la sfârşitul lui 2013. Ulterior, la jumătatea lunii februarie, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a prezentat într-o conferinţă de presă principiile noii organizări administrative şi structurile implicate în acest proces.

Potrivit acestuia, principiile care vor sta la baza regionalizării sunt: principiul subsdiarităţii, principiul asigurării resurselor integral pentru exercitarea competenţelor transferate, principiul responsabilităţii autorităţilor locale, judeţene şi regionale în raport cu competenţele pe care le vor avea, principiul asigurării unui proces de decentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, care să nu constrângă autorităţile locale, care să nu limiteze autonomia financiară locală, dar în aceeaşi măsură să îmbunătăţească accesul cetăţenilor la sistemul public, principiul echităţii, al democraţiei participative şi al cheltuirii eficiente a resurselor finaciare.

Nicio regiune nu va avea o singură capitală, existând interesul ca fiecare cetăţean să se bucure de avantajele acestui proces, a declarat, tot în luna februarie, vicepremierul Liviu Dragnea.

La începutul lunii martie, potrivit deciziei publicate în Monitorul Oficial, Executivul a înfiinţat comitetul tehnic interministerial pentru regionalizare-descentralizare (CTIRD).

Comitetul va fi condus de ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte. Din componenţa comitetului mai fac parte vicepremierul Daniel Chiţoiu şi ministru al Finanţelor, în calitate de vicepreşedinte, iar membrii vor fi Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei, Radu Stroe, ministrul Afacerilor Interne, Dan Nica, ministrul pentru Societate Informaţională şi Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a mai adăugat că regionalizarea României nu implică desfiinţarea judeţelor, dar, în ceea ce priveşte prefecturile, acest lucru nu este încă sigur. Pe de altă parte, la nivelul cetăţenilor, împărţirea ţării va însemna micşorarea numărului de salariaţi.

De asemenea, Liviu Dragnea anunţa luna trecută că finalizarea cadrului pentru descentralizare şi regionalizare este planificată pentru luna iunie, după care “îl punem pe masa Guvernului, apoi va intra în dezbatere publică. După ce se modifică Constituţia, dăm drumul la alegerile pentru regiuni”.

Conform proiectului de reorganizare administrativă pregătit de Executiv, România va fi împărţită pe viitor în opt regiuni, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov.

Despre tema regionalizării, un reporter Epoch Times a discutat cu reprezentanta unei organizaţii neguvernamentale care derulează proiecte de dezvoltare regională. Prin urmare, în opinia reprezentantei societăţii civile, regionalizarea României este necesară, dar procesul nu trebuie să fie “prea accelerat, care să nu aibă implementate toate mecanismele de funcţionare, ar bulversa viaţa socio-economică iar, în privinţa atragerii fondurilor europene ar putea avea chiar un efect negativ”.

De asemenea, “un curs firesc ar fi realizarea unui Studiu privind regionalizarea, care să întrunească consensul politic, al societăţii civile şi al minorităţilor, într-un proces democratic participativ”, potrivit reprezentantei acestui ONG.

Consideraţi că, până în prezent, procesul de regionalizare este suficient de transparent?

Din câte cunoaştem din declaraţiile publice şi emisiunile televizate, există un proiect politic ce vizează crearea regiunilor administrative în România. Procesul de regionalizare presupune, din partea celor care au iniţiat acest demers, elaborarea câtorva modele pentru a fi supuse dezbaterii publice.

Procesul de regionalizare presupune, de asemenea, consultarea factorilor decidenţi în domeniu iar, conform ultimelor anunţuri prin care s-au stabilit etapele, pot exista premisele unor dezbateri transparente cu persoane autorizate, care au expertiză de a propune unele soluţii viabile.

Credeţi că regionalizarea României va fi finalizată până la sfârşitul acestui an, aşa cum a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea?

Procesul de regionalizare implică parcurgerea mai multor etape, printre care:

a. dezbaterea publică a unor propuneri (modele) de regiuni;
b. validarea soluţiei care să răspundă situaţiei de fapt a României, din punct de vedere economic, financiar, istoric, cultural;
c. referendum pentru constituirea regiunilor, în situaţia în care se constată că acest demers este oportun;
d. propuneri privind constituirea instituţiilor la nivelul noilor unităţi administrativ-teritoriale;
e. dezbateri în parlament şi promulgarea legilor;
f. o amplă construcţie instituţională, transferul de competenţe şi alocarea de logistică noilor structuri;
g. pachete de acte normative care însoţesc aceste transferuri.

O schimbare administrativă trebuie pregătită şi studiată corespunzător, prin consultări publice, studii sectoriale specifice, scenarii şi modele care funcţionează în alte state membre, evaluarea costurilor şi beneficiilor sociale şi economice, toate acestea fiind acţiuni obligatorii pentru a putea minimiza efectele negative atrase de o schimbare de o asemenea anvergură.

În condiţiile economice actuale se impune o evaluare atentă a costurilor pe care le implică o reforma administrativă: reorganizarea structurilor existente, crearea infrastructurii necesare noilor entităţi, inclusiv angajarea şi pregătirea personalului de specialitate. Alte costuri de care trebuie să se ţină cont vizează organizarea referendumului, modificări aduse constituţiei, dar şi costuri administrative legate de modificări ale legislaţiei în vigoare

În condiţiile economice actuale, inclusiv efectele crizei economice, se impune o evaluare atentă a costurilor pe care le implică o reforma administrativă: reorganizarea structurilor existente, crearea infrastructurii necesare noilor entităţi, (sedii, dotări, etc) inclusiv angajarea şi pregătirea personalului de specialitate. Alte costuri de care trebuie să se ţină cont vizează organizarea referendumului, modificări aduse constituţiei, dar şi costuri administrative legate de modificări ale legislaţiei în vigoare.

În acest sens, considerăm că termenul este mult prea optimist şi există riscul să se piardă din vedere problemele inerente ce vor fi întâmpinate în timpul funcţionării viitoarelor organisme.

Ce părere aveţi despre proiectul regionalizarii care include existenţa mai multor capitale de judeţ? Va duce sau nu acest lucru la o complicare a administraţiei locale, la sporirea numărului baronilor locali şi implic la creşterea birocraţiei?

Pentru a avea o regiune funcţională, ar trebui să existe o capitală de regiune puternică, ce are reprezentanţi şi sucursale ale instituţiilor principale în celelalte judeţe sau oraşe. Înţelegem ideea de abordare echilibrată, dar nu există garanţia că aceasta va răspunde principiului bunei administrări. Un astfel de aranjament, pentru care nu există modele similare, ar putea induce confuzii şi ar bulversă cetăţenii sau firmele care vor să-şi rezolve probleme administrative, financiare sau chiar legate de accesarea fondurilor europene.

Este nimerită perioadă aleasă de minister pentru demararea regionalizarii?

În acest moment este îndeplinită condiţia existenţei unui sprijin politic majoritar. Totuşi, 2013 este an de negociere a programelor pentru perioadă 2014-2020. Pentru accesarea fondurilor trebuie să existe structuri funcţionale, care să poată fi certificate că autorităţi de management şi organisme intermediare. Elaborarea documentelor de programare (strategii, acorduri, programe operaţionale, proiecte strategice) este deja mult întârziata faţă de alte state membre (de exemplu Polonia) care aveau aceste documente definitivate încă din prima jumătate a anului 2012. Amânarea unei decizii privind elaborarea programelor operaţionale şi funcţionalizarea structurilor de gestionare va compromite procesul de negociere şi ulterior de absorbţie, pentru România şi pentru regiuni, vizând perioada 2014- 2020.

Cum vedeţi procesul de regionalizare în aşa fel încât să servească interesului naţional şi să ajute la dezvoltarea României, din punct de vedere turistic, economic, cultural, etc.?

Existenţa unor regiuni puternice, alcătuite în conformitate cu necesităţile economice, culturale, istorice şi sociale este conformă cu practicile europene şi poate conduce la dezvoltarea acestora în interesul cetăţenilor. Aceasta presupune însă e un proces extrem de laborios, pornind de la schimbarea Constituţiei şi până la crearea acestor instituţii care să răspundă nevoilor sociale, administrative şi financiare ale cetăţenilor şi să conducă la o bună administrare a fondurilor publice, inclusiv a celor europene.

În ceea ce priveşte gestionarea fondurilor europene pentru perioada 2014- 2020, având în vedere perioada foarte scurtă, putem intră în exerciţiul următor cu structurile existente. În Polonia acest proces al regionalizarii a fost îndelungat, transferul de competenţe de la nivel central spre nivelurile imediat inferioare a fost reglementat, de la bun început, prin Constituţie, iar dezbaterile publice au durat trei ani. Un proces prea accelerat, care să nu aibă implementate toate mecanismele de funcţionare, ar bulversa viaţa socio-economică iar, în privinţa atragerii fondurilor europene ar putea avea chiar un efect negativ.

Credeţi că în ultimii 23 de ani de la Revoluţie până în prezent administraţiile locale au fost politizate? Dacă da, ce măsuri consideraţi că ar trebui luate pentru depolitizarea acestora şi a administraţiei publice în general?

Administraţiile publice sunt conduse de persoane alese prin vot, fapt ce presupune o angajare politică. Personalul tehnic însă, trebuie să aibă un statut foarte clar, să nu existe presiuni politice, să se evite orice formă de presiune politică. Statutul funcţionarului public trebuie să le permită acestora un confort material, să le garanteze îndeplinirea funcţiilor publice şi inamovibilitatea. Opinia tehnicilor ar trebui să conteze mai mult.

Aţi fost anunţaţi de către reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice asupra perioadei în care vor începe consultările şi dezbaterea publică despre regionalizare? Dacă da, când vor începe acestea şi cât vor dura?

Ştim că temă regionalizarii a fost lansată pe agenda publică, dar nu am fost informaţi sau consultaţi până acum.

Credeţi că ministrul Liviu Dragnea şi implicit Ministerul au dat, până în momentul de faţă, dovadă de claritate, transparenţă şi o bună informare faţă de cetăţeni cu privire la procesul regionalizării României?

Nu se pot pune la îndoială bunele intenţii. Transparenţa s-a manifestat prin expunerea publică a subiectului regionalizarii. Nefiind un proiect, a fost lansată doar tema iar cursul firesc ar fi realizarea unui Studiu privind regionalizarea, care să întrunească consensul politic, al societăţii civile şi al minorităţilor, într-un proces democratic participativ.