Renumiţii oieri din Mărginimea Sibiului, în prag de faliment

Lâna oierilor din Mărginimea Sibiului, odinioară materie primă pentru marile fabrici de textile din România şi nu numai, a ajuns acum materie primă pentru foc. Aproape jumătate din producţia de lână a oierilor din Mărginime ajunge pe foc şi doar restul la cumpărătorii care oferă preţuri modice
Ciobanii aduc oile la adapat in apropiere de satul Dichiseni. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
Bogdan Costea
30.07.2012

Lâna oierilor din Mărginimea Sibiului, odinioară materie primă pentru marile fabrici de textile din România şi nu numai, a ajuns acum materie primă pentru foc. Aproape jumătate din producţia de lână a oierilor din Mărginime ajunge pe foc şi doar restul la cumpărătorii care oferă preţuri modice, în opinia ciobanilor, care spun că nu suportă să vadă cum cineva îşi bate joc de munca lor.

Celebra lână în Mărginimea Sibiului, care înainte de Revoluţie era căutată de toate marile fabrici de covoare, ajunge acum pe foc, după cum scriu ziariştii de la publicaţia locală “Mesagerul de Sibiu”. Şi nici măcar nu arde pur si simplu, ci e nevoie de motorină pentru a o aprinde şi a o distruge. Asta fac ciobanii din Mărginimea Sibiului cu lâna pe pe care o produc după atâta muncă. “Noi primim, în medie, 1,8 – 2,2 lei pe kilogramul de lână. Nu avem cui s-o vindem decât unor bişniţari turci, care nu dau mai mult. deoarece, spun ei, lâna noastră nu e întreţinută şi e de proastă calitate. Atunci de ce mai cumpără de la noi? Profită de faptul că nu avem cui s-o dăm la un preţ decent. Aşa că unii dintre ciobani, decât să-şi bată cineva joc de ei, mai bine ard lână. Acum, de când au intrat puternic pe piaţa chinezii, pe noi ne omoară”, se plânge Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Mărginimea Sibiului”. Pe de altă parte, cumpărătorii afirmă că lâna nu e de calitate, din cauză că sibienii nu-şi îngrijesc oile.

Distrugerea lânii nu este deloc ieftină. Oierii cheltuiesc bani chiar şi pe motorină, pentru a arde podoaba oilor. De la o singură oaie, se tund, în medie, 2,5 kilograme de lână, iar în judeţ sunt peste 50.000 de oi, cu medie de 200-300 de animale la un crescător. În plus, tunsul fiecărei oi îi costă 2,5 lei. Aşa că, oierii cheltuie atât cu tunsul, cât şi cu distrugerea lânii. Şi totuşi, preferă această variantă. “Ţinem cât ţinem lâna, dar după ce se umple magazia şi nu mai avem ce face cu ea, trebuie să o distrugem. Nu avem de ales. Dacă până acum aveam cumpărături serioşi, de la Revoluţie încoace lucrurile s-au înrăutăţit, odată cu desfiinţarea filaturilor şi a fabricilor de covoare. Acum ne putem lăuda cu faptul că renumita lână de Sibiu, din care se făceam acele cojoace atât de scumpe şi de căutate, ajunge pe foc”, suspină întristat Marcel Andrei.

Aşa că unii dintre ciobani, decât să-şi bată cineva joc de ei, mai bine ard lână. Acum, de când au intrat puternic pe piaţa chinezii, pe noi ne omoară

Lâna nu este singurul produs al ciobanilor din Mărginime care ajunge pe mâna intermediarilor, ducându-i pe producători la sapă de lemn. Oierii povestesc că la fel se întâmplă şi cu brânza. “Nouă ni se pun foarte multe piedici şi avem atât de multe legi de respectat, încât ajungem să nu mai putem produce. Intermediarii, în schimb, prosperă şi fac averi, pe pielea noastră şi a cumpărătorilor serioşi. Brânza, de exemplu, este un alt motiv de speculă. De la noi, pleacă cu maxim 12 lei kilogramul. Dar, dacă mergeţi în pieţe, o să o găsiţi cu 20-25 de lei kilogramul. Şi cumpărătorii ne acuză tot pe noi. Ei nu ştiu câte cheltuieli avem pentru a o produce, de câte aprobări şi avize avem nevoie şi câte beţe în roate ni se pun”, continuă Marcel Andrei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor