"Gaura neagră" de 32-34 de miliarde de euro care atârnă anual pe spatele României. Avertismentul unui expert
Deprecierea cursului monedei naţionale nu este un simplu accident de parcurs. Este o reflectare directă a unor dezechilibre macroeconomice profunde pe care economia le resimte din plin, a atras atenţia, joi, analistul economic Adrian Negrescu.
"Pieţele financiare nu reacţionează exclusiv la cifre, deficite sau rapoarte contabile. Ele reacţionează organic la încredere, la predictibilitate şi la capacitatea unei ţări de a construi consens politic în jurul unor măsuri economice dificile. Tensiunea pe cursul de schimb se acumulează în tăcere din cauza unui decalaj major între intrările şi ieşirile de valută din ţară. Cea mai mare vulnerabilitate structurală a României o reprezintă deficitul comercial cronic. Economia noastră produce un deficit comercial uriaş, stabilizat la un nivel alarmant de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Pe scurt, importăm masiv mai mult decât reuşim să exportăm", a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit analistului, acest dezechilibru generează o nevoie constantă de valută pentru a acoperi nota de plată a importurilor.
"Finanţarea acestei găuri negre se bazează pe trei piloni principali, care însă se dovedesc insuficienţi. Fondurile europene atrase au fost de aprox. 9 miliarde de euro pentru anii 2024 şi 2025, după un vârf înregistrat anterior. Anul acesta, în teorie, ar trebui să luăm măcar 10 mld. Investiţiile străine directe sunt fluctuante, cu estimări de aproximativ 8,1 miliarde de euro în 2025. Poate ceva mai mici în 2026. La rândul lor, remiterile nete ale românilor din diaspora aduc anual un flux constant de circa 5 miliarde de euro. Dacă adunăm aceste surse majore, observăm un total de aproximativ 20-22 de miliarde de euro. Decalajul de peste 10 miliarde de euro rămas neacoperit pune o presiune constantă pe deprecierea monedei naţionale", a precizat Adrian Negrescu.
Scenariu de risc
"Pericolul real pentru leu nu stă doar în facturile importurilor zilnice. Volumul uriaş de active în moneda naţională care pot fi convertite rapid în valută reprezintă o vulnerabilitate majoră. Datele Frames ne arată o imagine clară a acestui risc. Populaţia şi companiile deţin depozite bancare denominate în lei în valoare de aproximativ 440 de miliarde. În acelaşi timp, datoria publică a ajuns la un nivel uriaş. Din cele 600 de miliarde de lei reprezentând datoria publică, circa 450 de miliarde sunt considerate tranzacţionabile şi expuse riscului de piaţă.
Un scenariu de stres destul de realist arată exact cum se poate declanşa o criză valutară. Dacă doar 10% din depozitele în lei sunt convertite în euro de o populaţie speriată şi doar 10% din datoria publică este vândută de investitorii care fug de risc, piaţa va fi lovită frontal. O cerere bruscă de 17 miliarde de euro ar inunda sistemul bancar. BNR deţine rezerve valutare solide, de 64 de miliarde de euro. Totuşi, nicio banca centrală nu îşi poate epuiza o treime din rezerve peste noapte doar pentru a apăra artificial un curs.
Inevitabil, leul ar fi lăsat să cadă pentru a absorbi unda de şoc.
Acest scenariu de risc nu este doar o fantezie. În studiile lansate recent de Frames am avertizat despre această teamă latentă în piaţă. Datele statistice arată că peste 70% dintre managerii români, consultaţi de Frames în barometrul privind percepţia economică din 2026, anticipau o depreciere a leului încă din ianuarie. Realitatea din pieţele valutare din ultimele zile le-a confirmat perfect percepţia şi temerile.
Ceea ce este cu adevărat interesant reprezintă schimbarea fundamentală de mentalitate a antreprenoriatului românesc. După ce au traversat o pandemie globală, şocul inflaţiei, un război la graniţă, creşterea abruptă a costurilor de finanţare şi toată volatilitatea ultimilor ani, antreprenorii au înţeles o lecţie dură. Instabilitatea nu mai este deloc excepţia de la regulă. Ea a devenit noua normalitate în care trebuie să opereze.
Este important de spus, din această perspectivă, că oamenii de afaceri nu mai reacţionează panicat la şocurile pieţei. Ei devin mult mai precauţi, îşi calculează mai atent paşii şi sunt extrem de orientaţi spre rezilienţa afacerilor şi eficienţa costurilor. Acest comportament defensiv schimbă dinamica banilor în economie.
Adevărata provocare pentru România în perioada imediat următoare nu va fi doar intervenţia tehnică de stabilizare a cursului. Provocarea supremă va fi reconstruirea încrederii. Investitorii şi antreprenorii trebuie să recâştige încrederea în economia locală, în capacitatea statului de a face reforme structurale şi, mai presus de toate, în predictibilitate.
Fără o minimă predictibilitate fiscală şi politică, capitalul intră extrem de repede într-o stare de defensivă. Când regulile jocului se schimbă peste noapte, singurul refugiu logic pentru banii firmelor rămâne valuta forte. Nivelul istoric la care a ajuns cursul euro este nota de plată a impredictibilităţii politice."
