Semnal de alarmă: România vinde ieftin energie la prânz şi o cumpără înapoi seara de cinci ori mai scump
România a ajuns în aprilie 2026 să plătească de aproape cinci ori mai mult pentru energia electrică reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia exportată către bulgari la prânz, se arată într-o analiză prezentată de Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă.
Potrivit analizei, România a exportat în aprilie energie electrică la preţuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, însă în aceleaşi săptămâni importa energie în orele de vârf de seară la preţuri care au urcat până la 250 euro/MWh. Chisăliţă susţine că această diferenţă „nu este doar o anomalie de piaţă”, ci „radiografia unei vulnerabilităţi structurale”.
Ca urmare, impactul bugetar este masiv, energia electrică împortată din Bulgaria se ridică la o valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deşi cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape şapte ori mai ridicată.
Această situaţie scoate în evidenţă faptul că deşi avem capacităţi de producţie regenerabilă mai mari decât vecinii bulgari, lipsa sistemelor de stocare ne transformă din „viitor hub energetic” în clientul captiv al bateriilor bulgăreşti.
Diferenţa reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus şi energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. „Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, susţine Chisăliţă.
Esenţa acestei probleme stă în capacitatea de stocare. În timp ce România a rămas blocată în logica veche – construirea a cât mai multor parcuri solare şi eoliene – Bulgaria a înţeles că adevărata putere în noua economie a energiei este controlul flexibilităţii.
Bulgaria dispune deja de o putere instalată în baterii de 2 GW şi o capacitate de 8 GWh, cu ţinta de a ajunge rapid la 10 GWh. România, prin comparaţie, are doar 0,6 GW în baterii şi puţin peste 1 GWh capacitate de stocare.
În Bulgaria, capacitatea bateriilor reprezintă 30% din totalul regenerabilelor instalate, oferind o flexibilitate de cinci ori mai mare decât în România, unde raportul este de doar 6%.
Dincolo de cantitate, Bulgaria câştigă şi la capitolul calitate tehnologică. Aproximativ 20% din bateriile bulgăreşti sunt de tip „Grid-Forming”, capabile să stabilizeze independent reţeaua şi să ofere inerţie sintetică. În România, 95% din baterii sunt de tip „Grid-Following”, sisteme pasive care doar urmează reţeaua existentă şi nu pot preveni dezechilibrele majore.
„Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului”, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează, iar România o cumpără înapoi seara la preţuri explozive.
Fără o investiţie masivă şi urgentă în stocare, parcurile fotovoltaice din România riscă să intre într-un proces de „canibalizare economică”, susţine expertul.
Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz va valora mai puţin, uneori atingând preţuri negative, în timp ce consumatorii vor continua să plătească facturi mari din cauza importurilor scumpe de seară.
„Urgenţa nu este neapărat mai multă producţie de regenerabile, ci o abordare inteligentă. În noua economie, avantajul nu aparţine celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona când este utilizată energia”, conchide Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Dacă trendul actual continuă, România riscă să transforme un avantaj strategic într-o ”vulnerabilitate geopolitică”, devenind dependentă de vecinii care au avut viziunea de a investi în baterii.
