Doi elveţieni fac agricultură în România
Doi tineri măcelari elveţieni au luat într-o zi hotărârea să vină în România şi să facă o fermă în care să crească vaci în mod ecologic. Samuel Widmer şi Stefan Jung, doi tineri în vârstă de 33 şi 36 de ani din cantonul elveţian Saint-Gall, s-au stabilit în 2008 într-o zonă din inima României, valea Hârtibaciului. Visul lor era să cucerească piaţa cărnii, scrie revista elveţiană L'Illustré în ediţia de miercuri.
'Când am plecat, mulţi credeau că o să ne întoarcem în Elveţia înainte de sfârşitul anului', îşi aminteşte Samuel Widmer.
Bineînţeles că s-au confruntat cu o mulţime de obstacole, potrivit publicaţiei menţionate. La început, cei doi nu ştiau nimic despre România. Cele trei ferme pe care le-au cumpărat erau abandonate încă din timpul regimului comunist, nu aveau nici măcar curent electric. Au trebuit, de asemenea, să aducă animale din afară, pentru că vacile româneşti sunt în general de lapte, carnea lor nu este de calitate prea bună. Cei doi măcelari au ales o rasă scoţiană, angus, rezistentă şi cu o carne de bună calitate. Au început cu 120 de capete şi au acum aproape o mie de animale. Au angajat 25 de lucrători români şi lucrează o suprafaţă de peste 2.000 de hectare, din care circa 850 aparţin societăţii pe care au creat-o, Karpaten Meat (Carnea Carpaţilor).
Ideea le-a venit după o călătorie în America de Sud, unde au vizitat mai multe exploataţii agricole din Brazilia, Argentina şi Paraguay.
'De ce să importăm carne de vacă din aceste ţări de la celălalt capăt al lumii, când este posibil să producem carne de calitate şi în cantitate suficientă şi în Europa', s-au întrebat ei. Dar era un proiect imposibil de realizat în Elveţia. 'Nici unul dintre noi nu avea vreun teren cu care să începem afacerea', spune Stefan Jung. Au făcut cercetări şi au auzit de fermele abandonate din zona Hârtibaciu, regiune aflată la nord de Carpaţi, unde aproape 50% din pământurile agricole erau neexploatate din 1989. Erau cultivate sporadic sau lăsate pârloagă, ele fiind folosite numai ca păşuni pentru miile de oi din vale.
Pentru a-şi finaliza proiectul, cei doi, deveniţi dintr-o dată şi agricultori şi oameni de afaceri, l-au contactat pe finanţistul Theo Häni, originar din Lucerna, care a investit în diverse proiecte agricole ecologice în lumea întreagă. El cunoaşte bine România, deoarece locuieşte aici cu familia sa din anul 2000, în vestul ţării. Atras de proiect, acesta, care este în prezent preşedinte al consiliului de administraţie al Karpaten Meat, promite că îi ajută cu condiţia să producă numai carne ecologică. 'România este ţara ideală pentru a realiza ceva. Are pământ mult, oamenii muncesc bine, iar aderarea la Uniunea Europeană în 2007 este un avantaj pentru export', spune Theo Häni.
Este România un nou Eldorado pentru agricultura elveţiană?, se întreabă revista. Jacques Bourgeois, directorul Uniunii elveţiene a ţăranilor, rămâne prudent: 'Nu este o tendinţă, dar au fost mereu agricultori care nu s-au simţit în largul lor aici. În cantonul meu, Fribourg, sunt mai multe familii care au plecat în Canada'.
Cei doi elveţieni au fost bine primiţi în Valea Hârtibaciului. În comuna Nocrich, unde se află o parte a domeniului lor, Doru Vasiu, preşedintele unei asociaţii de crescători de animale, speră că venirea lor va contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor ţăranilor locali, într-o ţară în care 90% din proprietarii de bovine au între una şi trei vaci. 'În România, nimeni nu urmează vreo şcoală de agricultură', explică acesta într-o franceză perfectă.
Primarul localităţii, Ionel Visa, salută prezenţa acestor investitori străini într-o vale în care 'tinerii sunt obligaţi să meargă la oraş ca să găsească de lucru'. 'Nu poate fi decât benefic pentru noi, mai ales în ceea ce priveşte impozitele'. Totuşi, el nu poate ascunde o undă de scepticism. În 2000, o companie internaţională a venit cu scopul de a investi în domeniul produselor din lapte de oaie. A construit un centru de prelucrare a laptelui, ca să producă mai ales faimoasa brânză de burduf şi apoi investitorii au dispărut la fel de repede cum au apărut. Primarul le reproşează celor doi elveţieni că nu s-au integrat suficient în viaţa locală: 'Ar trebui să colaboreze mai bine cu autorităţile şi să comunice mai mult cu oamenii de pe aici'.
Samuel Widmer şi Stefan Jung nu locuiesc în vale, unde viaţa este prea grea şi prea liniştită pentru gustul lor. Stau la distanţă de o jumătate de oră cu maşina de fermele lor, într-un frumos cartier rezidenţial din Sibiu. Dar cei doi întreprinzători se concentrează pe ceea ce şi-au propus: să pătrundă pe piaţa românească cu carnea din rasa angus, o adevărată provocare într-o ţară în care în mod tradiţional meniul este compus din carne de porc şi de pui.
'Vremurile se schimbă, spune Samuel Widmer. O parte din populaţie se îmbogăţeşte. Aceşti oameni călătoresc, mănâncă o carne de calitate în străinătate şi vor s-o regăsească şi la ei acasă. Numai la Bucureşti s-au deschis recent douăsprezece steak houses'. Ei au o mulţime de planuri de viitor. Au încheiat un parteneriat cu crescători români, pentru a-i forma în creşterea vacilor pe care elveţienii le vor vinde lor. Karpaten Meat intenţionează, de asemenea, să construiască în vale un abator propriu, pentru prelucrarea unei părţi din producţia de carne.
