Relaţiile RM cu UE în contextul trecerii la sistemul mixt în opinia politicienilor de la Chişinău

În cadrul unei dezbateri publice organizate luni de agenţia de presă IPN, cu participarea celor care au votat în Parlament modificarea sistemului electoral şi a opoziţiei, s-a discutat despre actualele relaţii ale Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare în contextul trecerii la sistemului mixt de vot.

Cu toate că Uniunea Europeană s-a expus clar pe acest subiect, specificând că atunci când R. Moldova a modificat sistemul electoral, practic a mers „direct contrar recentelor recomandări ale Comisiei de la Veneţia”, după cum se arată şi în declaraţia comună a oficialilor europeni Federica Mogherini şi Johannes Hahn.

În opinia directorului Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Igor Boţan, „pentru Uniunea Europeană, Comisia de la Veneţia este punct de referinţă. Potrivit comunicatului celor doi, „Republica Moldova a ignorat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneţia”.

În replică, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gamurari a afirmat că nu ar fi de acord cu faptul că relaţiile autorităţilor de la Chişinău cu partenerii strategici europeni s-au înrăutăţit. Mai mult decât atât, acesta a menţionat că nu ar fi vorba decât de o „pauză”, adăugând că guvernarea intenţionează să invite oficiali europeni la Chişinău pentru „a le prezenta informaţia veridică şi pentru ca să vadă ce se întâmplă într-adevăr în RM”.

„Da, este o mică neînţelegere, structurile europene au fost influenţate printr-o anumită informaţie care priveşte un punct de poziţie a unor partide, dar eu consider că nu este nimic pierdut şi din toamnă lucrurile se vor restabili”, a declarat Gamurari, conform privesc.eu.

Acesta a mai menţionat şi faptul că la elaborarea proiectului de modificare a sistemului electoral ar fi fost luate în considerare „absolut toate recomandările Comisiei de la Veneţia”. „Unica „recomandare” privind oportunitatea modificării sistemului electoral”, care în opinia lui Gamurari ţine inclusiv şi de poziţia cetăţenilor RM, asupra căreia Comisia de la Veneţia s-a expus foarte clar, partidul de guvernământ nu a dorit să ţină cont.

De aceeaşi părere este şi preşedintele Grupului parlamentar PPE, Valeriu Ghileţchi, unul dintre votanţi, potrivit căruia relaţiile dintre autorităţile RM şi partenerii de dezvoltare s-ar afla într-un cadru politic normal. Cu toate că a subliniat faptul că adoptarea sistemului mixt de vot „a generat o reacţie mai critică din partea structurilor europene”, acesta nu vede nimic grav în această reacţie.

„Moldova, dintr-o poveste de succes în estul Europei, a devenit pentru partenerii de dezvolatre, în special pentru UE, o durere de cap şi o mare dezamăgire. Gradul de înţelegere al partenerilor noştri este unul foarte treaz. Relaţiile s-au deteriorat, pentru că europenii au înţeles că guvernarea de la Chişinău a încercat şi a reuşit pe o perioadă de timp să-i ducă în eroare, fluturând cu liste de legi aprobate etc. Europenii au înţeles foarte clar că dincolo de aprobarea unor legi mai este noţiunea de stat de drept, instituţii capturate, manipulare etc. Nouă ne va fi foarte complicat să restabilim această încredere”, a punctat secretarul general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, membru al opoziţiei de la Chişinău.

În acelaşi timp, Igor Boţan a subliniat faptul că modificarea sistemului electoral ar fi fost prezentată cetăţenilor ca o „iniţiativă personală” a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Şi dacă la lansarea subiectului, în luna martie, se spunea că 80 la sută din cetăţeni ar susţine această iniţiativă, atunci peste 2 luni erau doar aproximativ 40 la sută de susţinători, iar ultimul sondaj efectuat de IMAS, arăta că deja sunt 30 la sută. „Cum o campanie de câteva zeci de milioane de lei, promovată destul de activ a avut un efect exact invers?”, s-a întrebat retoric Igor Boţan.