Realegerea lui Putin poate adânci criza în Rusia

Victoria lui Vladimir Putin, care a redevenit preşedintele Rusiei, a fost obţinută cu ajutorul unor promisiuni ce valorează sute de miliarde de dolari, lucru ce ar putea arunca ţara în criza economică înainte de sfârşitul mandatului de şase ani.

Putin a reuşit să obţină 64 la sută din voturi promiţând bani pentru orice, de la rachete nucleare la grădiniţe, ducând la dependenţa bugetului de preţurile petrolului mai mult decât oricând.

În vârstă de 59 de ani, Putin, care vine la Kremlin pentru a treia oară, a promis o creştere a salariilor din sectorul public de 1,5 la sută din produsul intern brut, adică în jur de 30 de miliarde de dolari pe an. Dacă se adaugă şi costurile noi pentru asigurări sociale, ar putea urca la 2 la sută din PIB, potrivit ministrului de Finanţe, Anton Siluanov, citat de Reuters. În plus, o sursă din minister a declarat că ar putea urca la 3 procente, până în 2018.

Firma de consultanţă londoneză Capital Economic a calculat că, în total, "factura" pentru promisiunile făcute de Putin ar putea ajunge la 165 de miliarde de dolari pe an, adică 4 - 5 la sută din PIB, până în 2018. Însă, oricare ar fi cifra reală, problema rămâne aceeaşi: bugetul şi aşa întins la maxim al Rusiei nu va putea suporta noile cheltuieli.

"Cu cât va fi mai mare preţul petrolului, cu atât vor avea mai mulţi bani de aruncat înainte de alegeri şi după alegeri, dar care va fi costul? Rusia nu poate continua să se bazeze pe cheltuieli pentru a obţine creştere", a explicat Neil Shearing, economistul-şef al Capital Economics.

Promisiunile lui Putin includ creşterea salariilor pentru doctori şi profesorii universitari până la dublul salariilor medii regionale, până în 2018. De asemenea, învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu şi liceu li s-au promis salarii cel puţin medii.

Noul preşedinte intenţionează să majoreze şi alocaţiile pentru copii, bursele pentru studenţi şi să pună capăt listelor de aşteptare pentru înscrierea la grădiniţe.

O analiză a firmei de audit FBK din Rusia, a estimat cheltuielile aferente acestor promisiuni sociale la 340 de miliarde de dolari, până în 2018. În plus, în ultimii cinci ani, cheltuielile guvernamentale s-au ridicat deja de la sub 30 la sută din PIB la aproape 40%.

În prezent, rata de creştere este şi mai accentuată, pe măsură ce sunt puse în aplicare promisiunile făcute de premierul Putin, cum ar fi salarii mai mari pentru militari şi poliţişti. Astfel, în primele două luni din 2012, cheltuielile s-au majorat cu 37 de procente în comparaţie cu perioada similară de anul trecut.

În toate aceste cheltuieli nu au fost incluse şi cele pentru armată, ce se vor ridica la 790 de miliarde de dolari, până în 2020.

O altă povară asupra bugetului o reprezintă şi decizia lui Putin de a nu majora vârsta de pensionare de la 60 pentru bărbaţi şi 55 pentru femei. Bugetul pentru pensii deja atinge 10 la sută din PIB şi se va majora cu câte 1% pe an, în următorii cinci ani. "Dacă nu vom implementa o reformă a pensiilor, va exista o presiune substanţiala să majorăm plata pensiilor ca procentaj din PIB", a explicat Evsey Gurich, şeful grupului de experţi ce consiliază Ministerul Finanţelor din Rusia.

Prima lovitură pentru noul preşedinte Putin deja a avut loc. Fitch Ratings ar putea retrograda Rusia din cauza politicii bugetare indisciplinate şi ar putea retrograda ratingul "BBB" al Rusiei, dacă autorităţile nu vor reuşi să disciplineze politica bugetară, a avertizat luni agenţia de evaluare financiară, citată de RIA Novosti.

"După victoria anticipată a lui Vladimir Putin în alegerile prezidenţiale de duminică, Fitch monitorizează îndeaproape cât de rapid va acţiona guvernul pentru a reforma economia şi a accelera consolidarea fiscală", se arată într-un comunicat al agenţiei.

Neil Shearing: "Cu cât va fi mai mare preţul petrolului, cu atât vor avea mai mulţi bani de aruncat înainte de alegeri şi după alegeri, dar care va fi costul? Rusia nu poate continua să se bazeze pe cheltuieli pentru a obţine creştere"

În ianuarie, Fitch a revizuit perspectiva ratingului Rusiei de la pozitivă la stabilă.

Potrivit Fitch, creşterea rapidă a cheltuielilor a mărit deja deficitul bugetar la 10% din PIB, dacă sunt excluse contribuţia petrolului şi gazelor.

Unul dintre factorii care exercită presiuni asupra ratingului Rusiei este incapacitatea de a readuce acest deficit la nivelul anterior crizei financiare mondiale, de 4,7% din PIB.

Rusia depinde de preţul petrolului

La prima vedere, Rusia are spaţiu pentru noile cheltuieli bugetare, având în vedere că, anul trecut, a avut un mic surplus, iar, pentru 2012, se estimează un deficit de numai 1%. De asemenea, datoriile guvernamentale sunt de doar 11% din PIB, iar Rusia a acumulat 150 de miliarde de dolari în două fonduri suverane, ce pot fi accesate în caz de urgenţă.

Dar aceste cifre arată bine doar în contextul actual al creşterii preţului petrolului. Nivelul la care Rusia îşi poate echilibra bugetul a urcat de la 34 dolari/baril, în 2007, la 117 dolari/baril, în 2012. Într-un raport recent, Citi avertizează că acest preţ ar trebui să urce la 150 de dolari/baril, dacă sunt implementate promisiunile lui Putin. Însă, dacă preţul petrolului va scădea, Rusia va avea foarte puţin spaţiu de manevră.

Nu în ultimul rând, Putin nu a pus accentul şi pe partea mai puţin plăcută auzului votanţilor, şi anume diversele reduceri de cheltuieli pe care intenţionează să le facă, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei.

Investitorii, fericiţi de alegerea lui Putin

Pe de altă parte, vestea că Putin a câştigat alegerile a fost de bun augur pentru pieţele financiare, bursele din Rusia atingând cel mai înalt nivel din ultimele şapte luni.

Indicele Micex a urcat cu 0,5 la sută şi a închis la cel mai înalt nivel din august până în prezent, în timp ce indicele RTS, denominat în dolari, a câştigat 0,7%, reflectând încrederea investitorilor, relatează Bloomberg.

Putin a promis, în timpul campaniei electorale, să continue programul de privatizare a companiilor de stat şi să efectueze o reformă politică.