Reacţii dure. Deputatul PSD Bogdan Diaconu: UDMR, o organizaţie extremistă care trebuie scoasă în afara legii

Preşedintele PRU, Bogdan Diaconu
Preşedintele PRU, Bogdan Diaconu (Epoch Times România)

După o serie de luări de poziţii, un proiect de lege de interzicere a steagurilor cu caracter etnic şi altul care vizează combaterea faptelor, declaraţiilor şi acţiunilor de „leznaţiune”, respectiv jignirile şi/sau ofensele aduse poporului şi naţiunii române, României sau simbolurilor naţionale, deputatul PSD Bogdan Diaconu, se află acum în conflict deschis cu colegii săi de alianţă, maghiarii de la UDMR.

Recent, un grup de 42 de deputaţi PSD în frunte cu preşedintele partidului Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea a depus în Parlament o iniţiativă legislativă care vizează aprobarea şi arborarea steagurilor proprii pe primării şi Consilii Judeţene, ca simbol local. Diaconu şi-a arătat revolta faţă de o astfel de iniţiativă şi a explicat motivele pentru care s-a simţit obligat să depună un proiect de lege prin care cere exact opusul.

„Mi se pare normal să intervin cu această măsură pentru ca să nu ne trezim că în jumătate din Transilvania nu o să mai avem drapelul României, ci nu-ştiu-ce însemne etnice cu trimitere spre autonomie teritorială. Steagurile poftitorilor de enclave etnice pe pământ românesc nu au ce căuta în România”, a declarat Diaconu.

Deputatul PSD a explicat că el s-a opus constant declaraţiilor de autonomie şi diverselor pretenţii ale etnicilor maghiari nu pentru că a făcut „o obsesie din politica maghiară, ci politica maghiară lucrează obsesiv pentru distrugerea statului român, fie că vrem noi să observăm sau nu”.

Întrebat într-un interviu pentru Revista 22 despre personajele extremiste şi naţionaliste din partide, cu referire la Bogdan Diaconu, Kelemen Hunor a replicat: „România a cunoscut o evoluţie destul de interesantă în ceea ce priveşte partidele extremiste. A dispărut prima dată PUNR-ul lui Funar, după aceea a dispărut şi PRM. Ce s-a întâmplat? Oamenii politici cu discurs naţionalist de la vârf sau de la nivel local s-au împrăştiat în toate partidele. Sunt şi la PDL, şi la PNL, şi la PSD, şi la UNPR, şi la PC. Sunt peste tot. De fapt, s-a făcut o redistribuire a politicienilor din cele două partide extremiste. E pozitiv sau negativ acest fenomen care s-a petrecut?

Eu cred că e un lucru pozitiv că nu există un partid de extremă dreapta sau de extremă stânga în parlament. Nu e un lucru pozitiv că există voci în toate partidele, dar pot fi mult mai uşor gestionate aceste probleme în interiorul unor partide, indiferent de care partid vorbim, PDL, PNL, PSD, fiindcă eu discut cu liderul şi angajamentele le facem la nivelul liderilor şi e treaba lor să-i gestioneze pe cei care au rămas cu o retorică de acest gen. E treaba lui Victor Ponta cum gestionează ceea ce apare la el în partid”.

În replică, Diaconu a publicat o opinie pe site-ul stiripesurse.ro în care răspunde acestor declaraţii: „Kelemen Hunor a acordat Revistei 22 un interviu în care eu am fost catalogat ca „extremist”, iar lui Victor Ponta i s-a oferit gratis indicaţia preţioasă să gestioneze „ceea ce apare la el în partid”, adică atitudinile mele anti-UDMR. Interviul a fost postat imediat pe site-ul UDMR, aşadar iată-mă „extremist” oficial pe pagina acestei organizaţii”.

Deputatul PSD a declarat că el doar apără Constituţia României şi nu înţelege cum poate fi acest lucru considerat un act extremist, adăugând totodată că proiectele sale legislative şi atitudinile sale publice nu vizează altceva şi nu s-au abătut de la simpla dorinţă de a respecta statul naţional unitar român, aşa cum este el definit în Legea fundamentală.

„Probabil însă că UDMR este deranjat de faptul că mai există voci publice în România care nu s-au înmuiat la retorica sa tribalo-europeană, care constă, pe scurt, în a dezbina şi izola în numele unităţii europene. Ceea ce face UDMR se poate numi şi război în numele păcii sau discriminare în numele toleranţei. Pentru că ce altceva este agresiunea permanentă a UDMR la adresa statului naţional unitar român, dublată de cocoşarea majorităţii sub pretextul dreptului minorităţii? UDMR-ului nu îi ajunge ca drepturile minorităţii maghiare să fie egale cu cele ale majorităţii, el vrea ca minoritatea să fie superioară şi să supună majoritatea, să-i dicteze în ce limbă să vorbească, ce steaguri să arboreze, cum să îşi împartă ţara şi cum să-şi modifice Constituţia”, a precizat Bogdan Diaconu.

În opinia acestuia, autonomia teritorială, „adică crearea unei enclave etnice în România, clasează UDMR ca organizaţie extremistă”.

Şi mai perversă este falsificarea conceptelor, a precizat acesta, argumentând că apărarea României Unite a devenit în discursul public al UDMR extremism, în timp ce atacul la statul român din interior ar reprezenta sentimente europene progresiste.

„De când a devenit progresistă enclavizarea etnică şi tribalizarea, izolarea oamenilor de etnii diferite şi trasarea de graniţe între comunităţi, alungarea elevilor români din şcolile maghiare şi cultul public al unor criminali de război maghiari? Tot ceea ce face UDMR incită la conflict etnic. Ultima piesă în angrenaj este iniţiativa reprezentanţilor acestei organizaţii ca la Târgu Mureş o stradă să poarte numele lui Kossuth. Câtă vreme Kossuth a fost un inamic al naţiunii române din Transilvania pe care a vrut-o ştearsă de pe faţa pământului, iar istoria nu poate fi schimbată nici măcar de UDMR, folosirea sa ca nume de stradă în România este un afront adus memoriei acestui popor. Este totuna cu a celebra la Budapesta invadatorii sovietici din 1956, pentru că faptele lui Kossuth faţă de români nu sunt cu nimic mai prejos de cele ale sovieticilor la ocuparea Ungariei. Acesta este modelul de bună convieţuire pe care îl promovează ”europenii” şi ”moderaţii” de la UDMR? Şi atunci unde se situează extremismul?”, întreabă Diaconu.

Deputatul PSD l-a avertizat pe liderul UDMR să nu fie aşa de sigur că societatea românească va suporta la nesfârşit agresiunea politicii iredentiste maghiare.

„Opinca românească rabdă multe, dar, când se depăşeşte limita, reacţionează pe măsură şi calcă pe capul şarpelui. De aceea cred că există şanse reale ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, UDMR să fie scos în afara legii. Eu voi propune acest lucru printr-un proiect de lege. Societatea românească va face restul. Nu mă aştept de la clasa politică să înţeleagă sau să accepte pericolul UDMR. Dar românii o vor face, cu siguranţă, în momentul în care această formaţiune extremistă va depăşi şi ultima limită prin proiectul unei autonomii teritoriale pe criterii etnice. Şi nu mai e mult până atunci. Îl avertizez pe Kelemen Hunor să se oprească înainte de acest pas fatal al asumării unui proiect de lege de desfiinţare efectivă a României. După, nu va mai fi cale de întoarcere”, a avertizat Bogdan Diaconu.