Războiul lui Dan Voiculescu contra Cameliei Bogdan. Două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti au decis că Crescent nu a fost firma Securităţii

Camelia Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat la 10 ani ce închisoare pe Dan Voiculescu şi a dispus recuperarea uriaşului prejudiciu din dosarul acestuia, acuză că Tribunalul Bucureşti a luat o hotărâre ilegală atunci când a decis că societatea Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited nu este firma fostei Securităţi ceauşiste şi că nu a fost implicată în operaţiuni de spălare de bani. Hotărârea Tribunalului Bucureşti a fost luată într-un proces civil în care firma a cerut despăgubiri de 150.000 de lei de la Camelia Bogdan.

Concret, Camelia Bogdan a fost dată în judecată după ce a vorbit, în mai multe interviuri în presă, precum şi într-o prelegere din cadrul evenimentului organizat de Institutul de Studii Europene din cadrul Indiana University, despre spălarea banilor fostei Securităţi comuniste.

Mai exact, ea a acuzat că, începând cu anul 1990, "Dan Voiculescu, având împuternicire pe conturile Crescent, aparţinând fostei Securităţi, a dirijat banii fără ca autorităţile statului român să-l deranjeze preţ de o secundă" şi a cerut ca statul să investigheze ce s-a întâmplat cu banii care aparţin poporului român.

Judecătoarele Lucia Ioana Frunză şi Andreea Simona Suciu de la Tribunalul Bucureşti au „constatat caracterul ilicit al luărilor de poziţii şi declaraţiilor realizate de pârâta la adresa reclamantei în articolele de presă publicate (…) referitoare la legătura dintre reclamantă şi fosta Securitate şi la operaţiunea de spălare de bani imputată reclamantei, arată Presshub.

Cele două judecătoare au decis şi că este cazul ca fosta lor colegă Camelia Bogdan să achite suma de 24.105 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru prima instanţă constând în taxa de timbru şi onorariu de avocat.

Judecătorea Bogdan nu a vorbit despre Crescent şi banii fostei Securităţi doar în interviuri de presă ci, în decizia prin care l-a condamnat pe Voiculescu la închisoare (decizia nr. 888/08.08.2014) ea a descris rolul CRESCENT ca instrument financiar al fostei Securităţi, utilizat pentru spălarea banilor în dosarul privatizării frauduloase a fostului Institut de Chimie Alimentară.

Contactată de Epoch Times, fosta magistrată cataloghează hotărârea drept ilegală, incompatibilă cu standardele europene şi periculoasă pentru climatul juridic din România şi anunţă că va face recurs.

Redăm integral opinia transmisă de Camelia Bogdan redacţiei noastre:

"Subsemnata, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti şi Preşedinte al completului C5 continuitate alcătuit din judecătorii Camelia Bogdan/Mihai Alexandru Mihalcea care a pronunţat Decizia nr. 888/08.08.2014 în dosarul 25497/3/2012**, reţinând contribuţia GRIVCO şi CRESCENT COMMERCIAL MARITIME LTD la privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară, denunţ public hotărârea Tribunalului Bucureşti din 11 iulie 2025 ca fiind profund ilegală, incompatibilă cu standardele europene şi periculoasă pentru climatul juridic din România.

Această hotărâre califică drept 'ilicite' keynote-ul susţinut la Indiana University(The Hamilton Lugar School Welcomes Acclaimed Judge Camelia Bogdan for Internaţional Law & Institutions Week: Hamilton Lugar School : Indiana University) – dublat de un interviu cu ambasadorul Lee Feinstein (Internaţional Law & Institutions Week: Dr. Camelia Bogdan) – prelegerea ştiinţifică şi interviul fiind fondate pe hotărâri definitive şi pe documente oficiale, dar şi alte articole din presa din România pe marginea spălării fondurilor fostei Securităţi de CRESCENT.

Aceste expuneri, exclusiv academice şi fondate pe hotărâri judecătoreşti, au fost sancţionate civil, afectând:

• Libertatea de exprimare protejată de art. 10 CEDO;

• Prevederile Directivei (UE) 2024/1069 privind acţiunile SLAPP;

• Statutul funcţional al magistratului ca formator de opinie juridică;

• Strategia naţională de recuperare a produsului infracţiunii.

În Decizia nr. 888/08.08.2014, am descris rolul CRESCENT ca instrument financiar al fostei Securităţi, utilizat pentru spălarea banilor în dosarul privatizării frauduloase a fostului Institut de Chimie Alimentară.

Reamintesc că, anterior pronunţării deciziei antereferite, mecanismele de spălare a banilor fostei SECURITATI prin CRESCENT fuseseră descrise în presa de specialitate, reţinându-se că entitatea Crescent Commercial and Maritime Ltd., înfiinţată în 1982, în perioada de vârf a ICE Dunărea, nu a funcţionat ca o simplă întreprindere de comerţ exterior, ci a fost instrumentul financiar operativ al Direcţiei Securităţii Statului (DSS), utilizat pentru a colecta valută din exporturile României în conturi opace, ferite de controlul statului.

Astfel, prin structuri fiduciare şi offshore-uri, fondurile au fost disimulate, gestionate în afara bugetului public şi, ulterior, reintegrate în economia postcomunistă prin privatizări frauduloase şi investiţii în trusturi media şi imobiliare.

Conturile TN gestionate de BRCE şi comisioanele confidenţiale – în unele cazuri între 4% şi 14% – au fost direcţionate către beneficiari reali ai reţelei CRESCENT, dintre care domnul Dan Voiculescu a fost confirmat oficial de autorităţile cipriote în 2016.

Dovezile obţinute includ:

• Arhiva ICE Dunărea (Fondul OVS), desecretizată parţial de CNSAS;

• Rapoarte de investigaţie ale firmei canadiene angajate de statul român;

• Documentele comerciale privind exporturile de oţel, alumina şi ţesături (1988–1989);

• Dovezi privind nerespectarea mecanismului AVS (Aport Valutar Special);

• Interviuri cu foşti ofiţeri DIE, în special dl Liviu Turcu, care confirmă utilizarea valizelor diplomatice pentru alimentarea conturilor în Elveţia;

• Sechestrul confirmat în Cipru pe contul CRESCENT, cu valoarea de cca. 51.000 USD;

• Referinţe jurnalistice temeinice (RISE Project, Centrul de Investigaţii Media, Libertatea, ZIUA, articolele semnate de Dan Badea şi publicate pe danbadea.net).

În 2016, autorităţile cipriote au confirmat prin sechestru că Dan Voiculescu este beneficiarul real al conturilor CRESCENT;

Dimensiunea juridică şi protecţia exprimării

Precizez că în calitate de expert cu recunoaştere internaţională în combaterea spălării banilor şi recuperării produsului infracţiunii, am diseminat Decizia nr. 888/08.08.2014 pronunţată în privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară, prin care am implementat în dreptul naţional standardele internaţionale privind confiscarea de la terţi, confirmate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Voiculescu c. România (cererea nr. 502/2015), care a validat motivarea hotărârii, inclusiv menţinerea sechestrului asupra produsului infracţiunii de la toate societăţile al căror beneficiar real este DAN VOICULESCU.

În aceste prelegeri, am evidenţiat, într-un repertoriu legitim şi protejat de art. 10 CEDO, implicarea entităţii CRESCENT în mecanismele de spălare a fondurilor provenite de la fosta Securitate, utilizate în privatizarea frauduloasă a ICA. Expunerile mele se bazează pe:

• Decizia nr.888/8.08/2014, prin care am reţinut contribuţia CRESCENT la spălarea banilor, cu referiri la interogatoriul din 07.07.2014 administrat domnului Dan Voiculescu, privind activitatea CRESCENT, interesul şi utilizarea fondurilor CRESCENT la privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară:
  'Cine era în spatele Crescent?'
  'Ce activitate a desfăşurat Crescent între 1982 şi 1991?'
  'Care era interesul Crescent în redresarea Institutului de Chimie Alimentară?'
  'Ce legătură avea trustul de presă Intact cu cercetarea?'
  'Lărgirea obiectului de activitate al Bioprod SA a ajutat cercetarea?'
  'De ce s-a mutat sediul ICA din strada Gârlei?'
  'Unde aveţi biroul?'
  'Ce ştiţi de terenurile din strada Minulescu nr. 37 şi din Buşteni?'
  'Sunteţi beneficiarul real, în sensul art. 4 din Legea nr. 656/2002
  privind spălarea banilor, al grupului GRIVCO?');

• Confirmarea autorităţilor cipriote din 2016 privind sechestrarea contului CRESCENT (≈ 51.000 USD), stabilind calitatea de beneficiar real a domnului Voiculescu;

• Surse oficiale, inclusiv arhiva ICE Dunărea parţial desecretizată, documentele firmei canadiene de investigaţie angajate de statul român, raportul procurorului Ovidiu Buduşan, declaraţiile domnului avocat Ioan Nestor, documente din presa de investigaţie (RISE Project, Centrul de Investigaţii Media, Libertatea, ZIUA, inclusiv dovada că domnul RĂZVAN SAVALIUC a fost exculpat prin decizie definitivă a Curţii de Apel Timişoara pentru afirmaţiile privind spălarea banilor fostei Securităţi prin CRESCENT şi DAN VOICULESCU);

• Procura CRESCENT dată domnului DAN VOICULESCU şi documente interne ale CRESCENT care recunosc calitatea de beneficiar real a domnului DAN VOICULESCU;

• Trimiterile la articolele jurnalistului Dan Badea, singurul exeget neasociat suspiciunilor de mercenariat jurnalistic.

În cadrul prelegerilor şi interviurilor academice, am abordat exclusiv tema recuperării produsului infracţiunii din dosarul ICA, în raport cu reglementările internaţionale. În mod exhaustiv, am analizat:

• Standardele internaţionale privind confiscarea de la terţi, introduse în jurisprudenţa naţională prin decizia 888/2014;

• Examinarea structurii fiduciare Crescent şi recalificarea juridică a beneficiarului real (GRIVCO → Fundaţia Crescent → Fundaţia Umanistă Dan Voiculescu);

• Necesitatea reluării demersurilor pentru recuperarea activelor ilicite, inclusiv prin comisii rogatorii în Cipru. Expunerile mele ştiinţifice din prelegerea contestată se bazează aşadar pe:

• Documente oficiale (raportul procurorului Ovidiu Buduşan, raport investigaţie avocat IOAN NESTOR, raport de investigaţie canadian, arhiva ICE Dunărea);

• Interogatoriul judiciar din 07.07.2014;

• Documentarea jurnalistică (RISE, Centrul de Investigaţii Media, ZIUA, Libertatea, articolele semnate de Dan Badea);

• cauza Voiculescu c. România(502/2015), prin care CEDO a recunoscut caracterul riguros, motivat şi legal al deciziei nr. 888/2014 inclusiv în ceea ce priveşte standardele de recuperare de la terţi.

Aceste referiri sunt protejate de art. 10 CEDO şi confirmate în jurisprudenţa Voiculescu c. România. Calificarea lor ca 'ilicite' contravine:

• Standardelor europene anti-SLAPP (Directiva UE 2024/1069);

• Jurisprudenţei CEDO privind exprimarea magistraţilor, cercetătorilor şi jurnaliştilor pe teme de corupţie;

• Obligaţiilor statului român de recuperare a prejudiciilor în baza convenţiilor internaţionale (UNCAC, ETS No.198)

Aplicarea unei sancţiuni civile asupra unei luări de poziţie doctrinare este o încălcare directă a art. 10 CEDO şi a principiului independenţei judiciare, fiind nerespectate standardelor anti-SLAPP, menite să protejeze exprimarea pe teme de interes public şi critică instituţională şi periclitând demersurile pentru recuperarea produsului infracţiunii, contrar obligaţiilor internaţionale (UNCAC, Convenţia de la Strasbourg, Directiva 2014/42/UE).

Având în vedere aceste abuzuri judiciare, solicit adoptarea urgentă a unei legi anti-SLAPP în România, conform Directivelor europene şi standardelor internaţionale, cu următoarele elemente esenţiale:

1. Definirea expresă a acţiunilor SLAPP – ca acţiuni judiciare vexatorii care urmăresc suprimarea discursului public cu privire la teme de interes general, inclusiv combaterea corupţiei şi recuperarea activelor ilicite.

2. Respingerea timpurie a acţiunilor abuzive, cu sancţionarea proporţională a reclamantului.

3. Inversarea sarcinii probei – reclamantul trebuie să demonstreze necesitatea şi proporţionalitatea acţiunii faţă de interesul public.

4. Protecţie extinsă pentru magistraţi, jurnalişti, cercetători şi activişti civici, în special cei care contribuie la demascarea reţelelor financiare post-securiste.

5. Despăgubiri integrale pentru victimele SLAPP, inclusiv prejudicii morale, materiale şi costuri judiciare.

6. Formare profesională obligatorie pentru magistraţi şi avocaţi privind identificarea şi tratarea proceselor SLAPP.

Cu titlu special, solicitam protecţia discursului care sprijină recuperarea produsului infracţiunii, cu exonerare de răspundere civilă în cazul exprimării bazate pe hotărâri judecătoreşti definitive şi surse oficiale prin:

1. Exonerarea de răspundere civilă pentru opiniile fondate pe hotărâri judecătoreşti;

2. Sancţionarea litigiilor intentate în scop de intimidare;

3. Protejarea activităţii judiciare doctrinare;

4. Mecanisme de cooperare internaţională pentru recuperarea produsului infracţiunii din Cipru, Elveţia şi alte jurisdicţii relevante.

Solicit sprijinul instituţional al factorilor de decizie din România şi al partenerilor internaţionali, pentru:

• Implementarea acestor standarde;

• Promovarea unei legislaţii anti-SLAPP funcţionale;

• Recuperarea produsului infracţiunii; reluarea demersurilor instituţionale pentru recuperarea capitalurilor ilicite gestionate prin CRESCENT şi ICE Dunărea, inclusiv prin comisii rogatorii şi colaborare internaţională;

• Intervenţia GRECO şi DG JUST pentru evaluarea riscului sistemic privind utilizarea justiţiei ca instrument de suprimare a discursului legitim.

Conchid prin a evidenţia că exprimarea pe teme juridice fundamentale nu este un privilegiu – este o responsabilitate democratică. Protejarea acesteia este datoria oricărui stat de drept.

Tăcerea impusă în privinţa activităţii entităţii CRESCENT – instrument financiar al fostei Securităţi – nu este doar o eroare juridică, ci o renunţare la lupta pentru recuperarea activelor pierdute şi pentru transparenţă istorică. În acest sens, solicit protejarea activităţii judiciare şi academice desfăşurate cu respectarea legii şi în beneficiul public.

Cazul CRESCENT este emblematic pentru modul în care capitalurile regimului totalitar au fost reciclate şi disimulate post-1989. Orice tentativă de suprimare a adevărului istoric şi financiar prin decizii judiciare contrare statului de drept trebuie denunţată. Este datoria statului român să reia demersurile de identificare, sechestrare şi recuperare a fondurilor fostei Securităţi spălate prin CRESCENT şi să garanteze libertatea exprimării în lupta împotriva criminalităţii economice sistemice", arată Camelia Bogdan în opinia transmisă Epoch Times.