Războiul de 12 zile, în prelungiri? Cum stă situaţia în teren între Iran şi Israel, deşi Trump a anunţat pacea

Armata israeliană a declarat că Iranul a lansat marţi mai multe valuri de rachete, serviciile de urgenţă raportând trei morţi, la doar câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o încetare completă a focului între Israel şi Iran, menită să pună capăt unui conflict de 12 zile, transmite Reuters.
Martori au declarat că au auzit explozii în apropiere de Tel Aviv şi Beersheba, în sudul Israelului. Armata a precizat că Iranul a lansat şase valuri de rachete, iar serviciul naţional de ambulanţă din Israel a anunţat că trei persoane au fost ucise în Beersheba — primele victime raportate în Israel de la anunţul încetării focului făcut de Trump luni seară.
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat că Trump a intermediat un acord de încetare a focului în urma unei convorbiri telefonice cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Israelul a acceptat, cu condiţia ca Iranul să nu lanseze noi atacuri.
„Presupunând că totul va funcţiona aşa cum trebuie, ceea ce se va întâmpla, aş dori să felicit ambele ţări, Israelul şi Iranul, pentru că au avut puterea, curajul şi inteligenţa de a pune capăt a ceea ce ar trebui numit ‘RĂZBOIUL DE 12 ZILE’”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social.
Un oficial iranian a confirmat anterior că Teheranul a acceptat un armistiţiu, însă ministrul de Externe al Iranului a declarat că ostilităţile nu se vor opri decât dacă Israelul încetează atacurile.
Abbas Araqchi a declarat marţi dimineaţa că, dacă Israelul îşi opreşte „agresiunea ilegală” împotriva poporului iranian până cel târziu marţi, ora 4:00, ora Teheranului (00:30 GMT), Iranul nu intenţionează să continue represaliile.
„Decizia finală privind încetarea operaţiunilor noastre militare va fi luată ulterior”, a adăugat Araqchi într-o postare pe X (fostul Twitter).
Trump a sugerat că Israelul şi Iranul vor avea un interval de timp pentru a finaliza misiunile în curs, după care încetarea focului va intra în vigoare progresiv.
Agenţia semi-oficială iraniană SNN a raportat marţi că Teheranul a lansat ultimul val de rachete înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului.
În weekend, Israelul, sprijinit de Statele Unite, a lansat atacuri asupra instalaţiilor nucleare iraniene, acuzând Teheranul că se află în pragul obţinerii unei arme nucleare.
Iranul neagă că ar desfăşura un program nuclear militar, însă liderul suprem, Ali Khamenei, a declarat că, „dacă am dori acest lucru, liderii lumii nu ne-ar putea opri”.
Israelul, care nu este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, este considerat singura ţară din Orientul Mijlociu care deţine arme nucleare — fără a confirma sau infirma oficial acest lucru.
Un oficial informat despre negocieri a declarat marţi că premierul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a obţinut acordul Teheranului în urma unei convorbiri telefonice cu oficiali iranieni.
Vicepreşedintele SUA, JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special Steve Witkoff au fost implicaţi, direct şi indirect, în contactele cu Teheranul, potrivit unui oficial de la Casa Albă.
Nici misiunea Iranului la ONU, nici Ambasada israeliană din Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Cu câteva ore înainte, trei oficiali israelieni au indicat că Israelul intenţionează să încheie curând campania din Iran, mesaj transmis şi Statelor Unite.
Premierul Netanyahu le-a cerut miniştrilor să nu facă declaraţii publice, după ce şedinţa guvernului s-a încheiat marţi dimineaţa, a relatat postul de televiziune israelian Channel 12.
Pieţele au reacţionat pozitiv la vestea armistiţiului.
Contractele futures pe indicele S&P 500 au crescut cu 0,4% luni seara, semnalând aşteptări optimiste pentru deschiderea burselor marţi. În acelaşi timp, contractele futures pe ţiţeiul american au scăzut la cel mai redus nivel din ultima săptămână, după ce Trump a anunţat acordul de încetare a focului, atenuând temerile legate de întreruperea aprovizionării cu petrol în regiune.
Sfârşitul conflictului?
Calmul nu părea încă reinstalat în regiune.
Armata israeliană a emis două avertismente de evacuare în mai puţin de două ore pentru locuitorii din capitala iraniană, Teheran — unul luni seara târziu şi altul marţi dimineaţa devreme.
Postul de radio al Armatei Israeliene a transmis marţi dimineaţă că alarmele au fost activate în zona sudică a Înălţimilor Golan, din cauza temerilor privind pătrunderea unor aeronave ostile.
Luni, Trump a declarat că va încuraja Israelul să continue eforturile de pace, după ce a respins atacul iranian asupra unei baze aeriene americane, care nu a provocat victime, şi a mulţumit Teheranului pentru avertismentul prealabil.
El a precizat că Iranul a lansat 14 rachete asupra bazei americane, calificând acţiunea drept „o reacţie foarte slabă, pe care o aşteptam şi la care am răspuns foarte eficient.”
Modul în care Iranul a gestionat atacul aminteşte de confruntări anterioare cu Statele Unite şi Israel, Teheranul căutând un echilibru între afirmarea forţei şi evitarea unei escaladări periculoase.
Atacul Iranului a avut loc după ce bombardiere americane au lansat, în weekend, bombe penetrante de 13.600 de kilograme asupra instalaţiilor nucleare subterane iraniene, alăturându-se războiului aerian al Israelului.
O mare parte din populaţia de 10 milioane a Teheranului a fugit după zile întregi de bombardamente.
Administraţia Trump afirmă că scopul său a fost distrugerea programului nuclear iranian, nu declanşarea unui conflict extins.
„Iranul era foarte aproape de a avea o armă nucleară”, a declarat vicepreşedintele JD Vance într-un interviu la Fox News.
„Acum, Iranul nu mai poate construi o armă nucleară cu echipamentele pe care le are, pentru că noi le-am distrus”, a adăugat vicepreşedintele american.
Trump a invocat rapoarte ale serviciilor de informaţii conform cărora Iranul era aproape de a produce o armă nucleară, fără a furniza detalii. Cu toate acestea, agenţiile americane de informaţii au evaluat, la începutul acestui an, că Iranul nu urmăreşte activ construirea unei astfel de arme — evaluare care nu s-a schimbat, potrivit unei surse informate.
Într-o postare pe reţelele sociale, duminică, Trump a sugerat o posibilă schimbare de regim la Teheran, vizând liderii clericali consideraţi ostili Washingtonului încă din Revoluţia Islamică din 1979.
Israelul a declarat că atacurile asupra închisorii Evin — cunoscută pentru deţinuţii săi politic — şi altor obiective din Teheran au avut ca scop slăbirea aparatului de conducere iranian şi a capacităţii acestuia de a se menţine la putere.