Raport: Regimul liberalizat de vize sub semnul întrebării. Moldova somată să ia măsuri urgente

Într-un raport elaborat de Comisia Europeană şi în contextul crizei migraţiei, Uniunea Europeană a revizuit mecanismul de suspendare a vizelor, extinzând temeiurile pentru suspendare şi scurtând termenele-limită pentru îndeplinirea cerinţelor.

Potrivit unui comunicat PAS, în primul raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize se arată că nu există nicio legătură directă între acordarea liberei circulaţii şi reuşita reformelor în ţările vizate.

„Chiar dacă UE a avut speranţe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate în ţările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaşte acum că aceste speranţe nu au devenit realitate. Deşi există cerinţe formale pentru liberalizarea circulaţiei, care includ măsuri de combatere a corupţiei şi a spălării banilor, Moldova şi Ucraina sunt somate să ia „măsuri urgente” pentru accelerarea reformelor”, se arată în raport.

De menţionat ar fi faptul că dintre cele trei ţări din vecinătatea statelor din Uniunea Europeană cu regim liberalizat de vize pentru spaţiul Schengen, cea mai îngrijorătoare situaţie este Moldova, observându-se un declin evident în ce priveşte aproape toate angajamentele importante.

„Refuzul intrărilor a crescut cu 71%, şederile ilegale în UE au crescut cu 89%, iar solicitările de azil de către cetăţenii moldoveni aproape că s-au dublat faţă de 2015. În acelaşi timp, rata de acceptare a solicitărilor de azil a căzut de la 11% la 2%”, se stipulează în raport.

Astfel, ridicarea vizelor în aprilie 2014, numărul călătoriilor în Uniunea Europeană a crescut, mai mult de 980 000 de moldoveni efectuând 2,7 milioane de călătorii în UE în total, fapt ce adus la refuzuri primite de moldoveni de a intra în spaţiul Schengen, numărul cărora s-ar fi intensificat în prima jumătate a anului 2017.

„Numărul moldovenilor ce stau ilegal în UE a crescut de la 2245 în 2015 la 7660 în 2016 şi a crescut cu încă 40% în primele şase luni ale lui 2017”, se mai arată în raportul Comisiei Europene.

Una dintre condiţiile pentru obţinerea liberei circulaţii a fost reforma privind combaterea corupţiei şi a spălării de bani, despre care şi unii politicieni din Uniunea Europeană au menţionat că este înfăptuită doar pe hârtie, nu şi de facto.

În contextul aşa-ziselor reforme „implementate” de către autorităţile de la Chişinău, Comisia Europeană avertizează că lipsa progresului, mai ales în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, impune „măsuri urgente”, şi anume o legislaţie nouă cu privire la combaterea spălării de bani şi securizarea independenţei Autorităţii Naţionale de Integritate si Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), solicitând chiar extinderea mandatului acestei instituţii.

Totodată, Comisia Europeană cere retragerea aşa-numitei „amnistii fiscale” şi a legii cu privire la „liberalizarea capitalului”, întrucât ele ar dăuna şi submina eforturile anti-corupţie şi ar slăbi atribuţiile Centrului Naţional Anticorupţie din Moldova.

„Îmbunătăţiri nesemnificative au fost constatate în domeniul securităţii şi ordinii publice, într-un context în care crima organizată din Rusia a transformat Moldova într-o ţară de tranzit pentru spălarea banilor şi o poartă de intrare a capitalului ilegal în UE. Europol, Oficiul European de Poliţie, avertizează că grupările criminale moldoveneşti reprezintă o „ameninţare substanţială” în ceea ce priveşte creşterea traficului de droguri şi ţigări şi că acestea îşi extind operaţiunile din Polonia în Franţa şi din Austria în Germania”, se mai arată în raportul Comisiei Europene.