Racheta Falcon Heavy, minerul Universului

Recent lansata Falcon Heavy este cea mai puternică rachetă în circulaţie, însă forţa sa reală este de altă natură: costul redus. Astronomul Martin Elvis, de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, a declarat că, prin acest lansator, numărul asteroizilor pe care s-ar putea produce activităţi miniere a crescut de cel puţin cincisprezece ori.

Pentru a efectua o activitate de minerit, de exemplu, este nevoie de o cantitate mare de combustibil, fie pentru trecerea de la viteza orbitală terestră la cea a abordării asteroidului, fie pentru calea inversă. Această diferenţă de viteză pe care racheta trebuie să o acopere a fost numită de Martin Elvis, într-unul din studiile sale anterioare, delta-v. Elvis a calculat, de asemenea, că asteroizii profitabili din punct de vedere economic sunt cei care au o mărime de cel puţin 100 de metri şi cu o delta-v mai mică de 5 km/s.

În cadrul conferinţei anuale de la American Association for the Advancement of Science (AAAS), Elvis a corectat previziunile. Cu rachetele SpaceX, care, pe lângă faptul că sunt aproape complet reciclabile pot ajunge acum şi la centura de asteroizi, delta-v acceptabil din punct de vedere economic a crescut la 7 km/s, crescând astfel de cca 15 ori şi numărul asteroizilor profitabili din punct de vedere economic.

Exploatarea mineralelor pe asteroizi este o idee fascinantă, până acum futuristă şi care aşteaptă, de asemenea, o reglementare comună. Pe de o parte, se aşteaptă profituri mari din aur, platină şi alte minerale rare, dar, pe de altă parte, nu există nicio lege în acest sens, nici companii care au încercat deja această activitate. Nu există precedente.

Un "pionier atipic" pe acest teritoriu va fi NASA cu sonda sa OSIRIS REx, care, lansată în 2016, se va întoarce pe Pământ în 5 ani cu un mic eşantion de pe asteroidul Bennu, destinat cercetării ştiinţifice.

Cu toate acestea, o misiune minieră este mult mai complexă decât recuperarea "simplă" a unui eşantion mic de sol. Pentru a extrage cantităţi mari de minerale trebuie într-adevăr, mai întâi de toate, să se aterizeze pe un asteroid (deja manevra în sine este foarte complexă, aşa cum s-a văzut prin misiunea Rosetta/Philae pe cometa 67/P Churyumov-Gerasimenko) şi apoi există problema combustibilului: pentru a face plinul, va trebui folosită apa (compusă din hidrogen şi oxigen, două propulsoare excelente) prezentă pe asteroid. Şi din moment ce - surprinzător - aflăm că Falcon Heavy nu va fi dezvoltată pentru a transporta un echipaj uman, toate aceste operaţiuni vor fi efectuate de roboţi.