Putin transmite condiţii pentru încetarea focului în Ucraina

Vladimir Putin a declarat că Ucraina ar trebui să îşi retragă complet trupele din teritoriile pe care Rusia susţine că le-a anexat înainte de a putea avea loc o încetare a focului - o propunere pe care Ucraina a calificat-o imediat drept "ofensatoare pentru bunul simţ".

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat de mult timp că Ucraina nu va negocia cu Moscova până când forţele ruse nu vor părăsi întregul teritoriu ucrainean, inclusiv Crimeea.

Preşedintele rus a mai spus că Ucraina ar trebui să renunţe la aderarea la NATO înainte de a putea începe negocierile de pace.

Declaraţia lui Putin, care stabileşte condiţiile sale de încetare a focului, vine în contextul în care liderii din 90 de ţări se pregătesc să se întâlnească sâmbătă, în Elveţia, pentru a discuta despre modul în care se poate obţine pacea în Ucraina - un summit la care Rusia nu a fost invitată.

Vineri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor ruşi la Moscova, Vladimir Putin a cerut guvernului ucrainean să se retragă din patru regiuni parţial ocupate de Rusia - Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie.

Regiunile fac parte din teritoriul ucrainean şi au fost anexate ilegal de Rusia.

De asemenea, liderul de la Kremlin a afirmat că Ucraina ar trebui să renunţe oficial la eforturile sale de a se alătura alianţei militare NATO pentru ca avansul armatei ruse să fie oprit.

"De îndată ce Kievul va declara că este pregătit pentru o astfel de decizie... un ordin de încetare a focului şi de începere a negocierilor va urma imediat din partea noastră, literalmente în acelaşi minut."

Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a calificat propunerea drept o "farsă" şi "ofensatoare pentru bunul simţ".

Ministerul de Externe al ţării a declarat: "Este absurd ca Putin, care a planificat, pregătit şi executat, împreună cu complicii săi, cea mai mare agresiune armată din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, să se prezinte drept pacificator."

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins oferta, spunând că aceasta "nu a fost făcută cu bună credinţă".

Zelenski va participa la summitul de sâmbătă de lângă Lacul Lucerna din Elveţia, unde speră să arate că se bucură în continuare de sprijin internaţional.

Guvernul elveţian a declarat că scopul summitului este "de a oferi un forum în care liderii mondiali să discute căile spre o pace dreaptă şi durabilă în Ucraina, bazată pe dreptul internaţional şi pe Carta ONU".

Printre ceilalţi participanţi se vor număra vicepreşedinta americană Kamala Harris, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Giorgia Meloni şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Rusia nu a fost invitată, iar China a declarat că nu va participa fără prezenţa Rusiei.

Summitul de pace are loc după ce liderii G7 au convenit să folosească dobânzile generate de activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva forţelor ruse invadatoare.

Active în valoare de aproximativ 325 de miliarde de dolari au fost îngheţate de ţările G7, alături de UE, după invazia rusă pe scară largă în Ucraina în februarie 2022. Activele generează o dobândă de aproximativ 3 miliarde de dolari pe an.

Conform planului G7, aceste 3 miliarde de dolari vor fi folosite pentru a plăti dobânda anuală la un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru ucraineni, contractat pe pieţele internaţionale.

Banii nu sunt aşteptaţi să sosească până la sfârşitul anului, dar sunt consideraţi o soluţie pe termen mai lung pentru a sprijini efortul de război şi economia Ucrainei.

În marja summitului G7, SUA şi Ucraina au semnat, de asemenea, un acord bilateral de securitate pe 10 ani, salutat de Kiev - considerat "istoric".