Politico: Putin, agent al haosului - Confuzia şi înşelăciunea fac parte din "antrenamentul lui de spionaj"

O analiză publicată recent de Politico remarcă faptul că, de ani de zile, preşedintele rus Vladimir Putin a combinat răsturnări de situaţie şi minciuni, făcând dificilă distincţia între evaziune şi ficţiune şi utilizând un astfel de amestec toxic pentru a şantaja, diviza şi deruta inamicii.

Sursa citată aminteşte că, în ultimele zile, Rusia s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, iar apoi a revenit la el şi a lansat ameninţări sângeroase cu atacuri nucleare înainte de a reveni asupra cursului pentru a susţine limbajul neproliferării. Apoi, săptămâna aceasta, Putin a ordonat forţelor sale să se retragă din Herson la doar câteva săptămâni după ce a declarat că oraşul va fi parte a Rusiei "pentru totdeauna".

Dar cum ar trebui să interpreteze lumea declaraţiile, acţiunile şi semnalele extrem de contradictorii ale lui Putin? Şi când vine vorba de utilizarea armelor nucleare, cea mai recentă poziţie a Rusiei oferă vreun fel de reasigurare?

"Pentru Rusia, inconsecvenţa este o parte integrantă a strategiei sale de politică externă, în special sub Putin", a remarcat Fiona Hill, fost oficial la Consiliul Naţional de Securitate al SUA. Hill a făcut comentariile în 2013, cu un an înainte ca Rusia să anexeze ilegal Crimeea, după ce a dezavuat ceea ce a numit "omuleţii verzi" care ocupau şi blocau Aeroportul Internaţional Simferopol şi bazele militare din peninsula ucraineană.

În ianuarie şi februarie, cu mai puţin de două săptămâni înainte ca tiruri intense de rachete să plouă asupra Harkivului, iar aeroporturile din Kiev să fie aruncate în aer de valuri de rachete de croazieră înainte de răsăritul soarelui, Kremlinul şi înalt oficialii ei au respins orice sugestie că Putin ar intenţiona să invadeze şi să cucerească Ucraina.

Întărirea trupelor de-a lungul graniţelor de est şi de nord ale Ucrainei făcea parte din exerciţii militare normale, declarau ei la vremea aceea. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a catalogat drept "absurde" acuzaţiile potrivit cărora Rusia ar fi nutrit planuri agresive faţă de ţara vecină.

"Aflăm din ziarele americane că vom ataca Ucraina", a ironizat Zaharova. Şeful ei, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a insistat că "nu va fi război", susţinând că Rusia nu doreşte aşa ceva.

A fost aceasta o minciună neruşinată menită să înşele şi să menţină un element de surpriză sau o adevărată inversare de politică? Este greu de spus - şi s-ar putea ca aceasta să fie intenţia. Sau poate că este vorba doar de eşecul Occidentului de a înţelege cum se elaborează politica rusă, spun unii observatori experimentaţi care stau cu ochii pe abordările lui Putin. Aceştia susţin că guvernele occidentale se străduiesc să înţeleagă răsturnările bruşte de situaţie şi de prea multe ori nu pot face diferenţa între astfel de schimbări de politică şi înşelăciunea intenţionată.

"Cred că el inventează o parte din aceste lucruri pe parcurs, o parte este din disperare, dar caută şi deschideri în Occident", a declarat David Kramer, care a fost secretar de stat adjunct în administraţia preşedintelui american George W. Bush.

Rezultatul este că - indiferent de motivaţiile pentru schimbările de direcţie - toată lumea se întreabă ce va face Putin.

Poate că definiţia lui Winston Churchill despre Rusia ca fiind "o ghicitoare, învăluită într-un mister, în interiorul unei enigme" nu a fost niciodată mai adevărată de când liderul britanic din timpul războiului s-a luptat să-l desluşească pe Stalin.

Factorii de decizie occidentali, care trebuie să elaboreze strategii, nu îşi permit luxul de a ignora şi de a nu pune laolaltă toate inconsecvenţele, minciunile şi răsturnările de situaţie ca parte a unei politici deliberate a Kremlinului. Dacă ar face acest lucru, ar putea să rateze ceva important şi revelator.

"În general, Putin crede că acolo unde există haos, există oportunităţi, aşa că înşelăciunea şi confuzia fac parte din 'antrenamentul lui de spionaj'", a declarat Orysia Lutsevych, cercetător la Chatham House din Marea Britanie.

Chiar şi aşa, există diferite motive pentru schimbări şi inconsecvenţe, a avertizat ea.

"În unele cazuri, Putin testează limitele posibilului, ca în cazul acordului privind cerealele, iar dacă partea adversă dă dovadă de forţă şi determinare, el se răzgândeşte."

Dar ea crede că acţiunea lui Putin, care a ordonat o mobilizare parţială a rezerviştilor în septembrie, după ce a insistat că nu-i va mobiliza, "a fost o operaţiune de înşelăciune internă; se mobilizau în secret de mult timp, iar el a făcut-o publică în momentul în care a fost oportun".

Casa Albă, se pare, nu vrea să îşi asume prea multe riscuri. Potrivit unor rapoarte recente, consilierul american pentru securitate naţională Jake Sullivan a purtat discuţii cu consilieri de rang înalt de la Kremlin cu scopul de a reduce riscul ca războiul din Ucraina să degenereze într-un conflict nuclear.

Potrivit lui Emily Ferris, analist la Royal United Services Institute, un grup de reflecţie britanic pentru apărare şi securitate, ameninţările nucleare abia voalate ale lui Putin din ultimele săptămâni au fost o modalitate "de a escalada pentru a testa apele şi a vedea care ar fi răspunsul".

Recent, el a redus ameninţările, susţinând că "nu a vorbit niciodată despre utilizarea armelor nucleare" şi că un atac nuclear asupra Ucrainei nu ar avea sens nici politic, nici militar.

Ferris şi alţi observatori ai lui Putin cred că de data aceasta retragerea a fost rezultatul presiunii din partea Beijingului.

"Având în vedere preocupările Chinei, Putin a observat probabil limitele retoricii lui şi acum a spus destul de clar că vrea să evite orice fel de conflict nuclear, aşa că a dezvăluit o parte din influenţa pe care o are China pentru detensionarea situaţiei", a afirmat ea.

În opinia lui Ferris, decizia de a invada Ucraina a fost probabil luată în ultimul moment, ceea ce ar fi "destul de în concordanţă cu tendinţa lui Putin de a amâna deciziile importante".

Iar când vine vorba de chestiuni operaţionale, există o "incompetenţă şi ineficienţă generală subiacentă în rândul instituţiilor de securitate din Rusia, care nu ar trebui subestimate", a puctat aceasta.

"Putin este uneori ţinut în afara circuitului detaliilor", ceea ce îl obligă să intervină ulterior, a adăugat ea.

Andrei Illarionov, fost consilier politic de rang înalt al lui Putin, în prezent opozant, crede că există mai puţină logică decât pare atunci când vine vorba de schimbări bruşte de politică.

"Se pare că a devenit destul de nervos pentru că, dacă nu pierde războiul, cu siguranţă nici nu câştigă", a precizat Illarionov.